Lilia Carasciuc, director executiv Transparency International-Moldova
Lilia Carasciuc ne-a acordat un interviu în care a vorbit despre necesitatea reformării instituţiilor de stat care au rolul de a combate şi preveni fenomenul corupţiei în Republica Moldova.
– Partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova vorbesc de mai mulţi ani despre necesitatea reformării sectorului justiţiei şi a tutoror instituţiilor conexe. Deşi aceştia au investit bani şi încredere în Republica Moldova, totuşi reformele bat pasul pe loc. De ce credeţi că se întâmplă acest lucru?
– Odată cu schimbările democratice în guvernarea Republicii Moldova din 2009, au crescut simţitor aşteptările populaţiei faţă de noua guvernare. Sondajele Transparency International – Moldova arată că pe parcursul ultimilor 10-12 ani, toleranţa populaţiei faţă de fenomenul corupţiei s-a diminuat dramatic, accesul la informaţie şi libertatea presei au crescut simţitor, de aceea greşelile care au fost iertate guvernării precedente, nu vor fi iertate unei guvernări democratice. Ca să fiu obiectivă, trebuie să recunosc că pe parcursul anilor 2009-2013, Republica Moldova, cu adevărat, făcuse mai mulţi paşi siguri pe calea europeană şi avansase în majoritatea clasamentelor internaţionale – lucru care ne bucura pe toţi, în pofida faptului că nu obţinusem succese palpabile în combaterea corupţiei şi spălării banilor. Corupţie şi scheme internaţionale de spălare a banilor existau şi mai înainte, ba mai mult – s-au consolidat pe parcursul guvernării precedente, dar neavând acces la astfel de informaţie, populaţia nici nu-şi punea multe întrebări. Treptat, lupta politică şi accesul la informaţie au deschis ochii populaţiei asupra existenţei multor probleme majore din sistemul judiciar, în special după scandalul vânătorii din „Pădurea Domnească”. Comisia specială creată de Parlament, formată de reprezentanţii mai multor partide politice, inclusiv cele din opoziţie, de fapt, a constatat unanim captivitatea sistemului judiciar. Venise momentul cel mai potrivit ca statul să facă modificări radicale în sistemul judiciar, dar aceasta nu i-a convenit cuiva. De aceea s-a făcut tot posibilul pentru a distrage atenţia unei ţări de la problemele grave din sistemul judiciar la lupta dintre două puteri politice. Centrul Naţional Anticorupţie(CNA) a pornit dosare de care, parcă, ar trebui să ne bucurăm, dar majoritatea acestora au fost axate doar pe adversarul vinovatului de scandalul din „Pădurea Domnească”, fapt care a creat condiţii pentru un şantaj politic, din cauza căruia ne-am pomenit cu un Procuror General din membrii comisiei care trebuia să-l selecteze.
Au dispărut materialele din dosarul pe cazul „Metalferos”, care ar fi putur restitui statului sume colosale de bani dacă era adus până la un sfârşit logic. Organele de drept nu au făcut multe pentru restituirea acestor materiale şi, iarăşi, a „sunat clopoţelul”, dând de înţeles că aceste structuri sunt dirijate de interese private. În sfârşit, urmare unei presiuni puternice din partea instituţiilor donatoare internaţionale, este invitată compania de audit Kroll, care demonstrează clar implicarea unor persoane concrete în schema de spălare de bani, cauzând criza din sistemul bancar, urmare a căruia „haznaua” statului iarăşi a sărăcit de o sumă impunătoare de bani – organele anti-corupţie aplică un arest formal la domiciliu persoanei implicate, mai târziu şi aceasta fiind eliberată. Mai mult – organele anti-corupţie se „întrec” la constatări care dintre ele a fost mai devreme informat despre cele întâmplate în sistemul bancar, dar nu întreprind nimic. Concluzia nu este a mea, ea este a întregii societăţi: mai multe instituţii ale statului sunt captive şi se opun unei reforme adevărate.
– Oficialii europeni şi-au exprimat de mai multe ori îngrijorarea că autorităţile de la noi tergiversează adoptarea iniţiativelor legislative anticorupţie, inclusiv cele ce includ reformarea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI). De ce credeţi că Executivul a dat aviz negativ acestor proiecte legislative?
– Transparency International-Moldova a participat în grupul de lucru interministerial creat pentru elaborarea acestui pachet de proiecte de legi şi îl consideră unul destul de bun. Programul Naţiuniunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova a investit mijloace financiare şi a adus profesionişti notorii din România (Laura Ştefan) pentru a reforma CNI, transformând-o dintr-o instituţie politizată în una independentă. Dorim să consolidăm capacitatea acestei instituţii ca să poată aplica pedepse persoanelor ce iau decizii în situaţii de conflict de interese. Totodată, dorim să fie create condiţii necesare pentru confiscarea civilă a averilor nejustificate. Desigur că adoptarea acestor iniţiative îi va pune în gardă pe mulţi parlamentari, funcţionari publici, procurori şi judecători care nu vor putea să-şi justifice averile. TI-Moldova consideră că este prioritar ca Guvernul să revină la discutarea acestor iniţiative legislative.
– Corupţia a îmbolnăvit toată ţara. Cum putem trata această maladie în instituţiile de stat?
– Pe lângă adoptarea pachetului de legi ce ţin de reformarea CNI, trebuie adoptată legea de reformare a Procuraturii. De asemenea, este necesar ca funcţionarii publici să fie obligaţi să denunţe cazurile de corupţie. În prezent, funcţionarii care ştiu despre astfel de cazuri nu le dezvăluie, deoarece probabilitatea că persoanele care au comis asemenea ilegalităţi vor fi pedepsite este minimă. Trebuie să revenim la practica testării integrităţii profesionale. TI-Moldova a susţinut această iniţiativă a CNA. Ne-am bucurat de faptul că, deşi testarea integrităţii nu a fost aplicată judecătorilor, mulţi dintre ei, neştiind acest lucru, au denunţat la CNA tentative de corupere. Acest lucru a fost inedit pentru Republica Moldova. Acum este foarte important ca CNA să nu abuzeze de acest instrument şi să-l transforme într-o „bâtă politică”. Totuşi, pentru a demonstra societăţii şi instituţiilor europene că, în pofida tuturor problemelor curente, Republica Moldova continuă parcursul european şi banii contribuabililor europeni nu vor fi pierduţi în buzunare criminale, este necesar ca cele trei ramuri ale puterii de stat să depună eforturi pentru a restitui acel miliard, iar persoanele vinovate să fie pedepsite.
– În opinia d-voastră, ce măsuri ar trebui luate în perioada imediată, ca reformele începute să fie nu doar declarate, ci şi implementate?
– Când eşti în luntre, dacă nu vâsleşti, nu ai sorţi de izbândă. Dacă nu va vâsli spre Uniunea Europeană, ţara noastră va lua o direcţie greşită.
Uniunea Europeana va susţine Moldova doar dacă va fi sigură că ţara noastră se va „curăţa” de corupţie. Acum este necesară nu doar presiunea instituţiilor internaţionale, dar şi presiunea societăţii. Societatea este revoltată de pasivitatea organelor de drept, ea se simte ignorată, demoralizată şi debusolată. De aceea guvernanţii trebuie să conştientizeze că tergiversarea luării unei atitudini prompte faţă de cerinţele societăţii poate întoarce ţara din parcursul său european.
– Cu ce ritm trebuie să meargă Republica Moldova ca în zece ani să fim în marea familie europeană?
– Dacă mă întrebaţi acest lucru în anul 2013, puteam să glumesc şi să spun că trebuie să mergem într-o direcţie rectilinie şi uniformă, acum însă trebuie să apăsăm puternic pe accelerator ca să nu ratăm şansa de a deveni un stat european pentru noi şi copiii noştri.
Interviu și foto de Lilia Zaharia
Articolul a fost editat în cadrul unui proiect implementat de Transparency International – Moldova cu suportul oferit de Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) prin intermediul Fundaţiei Est-Europene și FHI 360.
Acest articol este posibil datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID, a Guvernului SUA, FHI 360 şi/sau Fundaţiei Est-Europene.
