De Ziua Mondială a Libertății Presei, Reporters Without Borders (RSF) a publicat Indexul Mondial al Libertății Presei 2026, care indică o degradare fără precedent a condițiilor pentru jurnalism la nivel global.
Pentru prima dată în istoria de 25 de ani a Indexului, peste jumătate dintre țările lumii se încadrează în categoriile „dificil” sau „foarte grav” în ceea ce privește libertatea presei. În același timp, scorul mediu global nu a fost niciodată atât de scăzut.
Potrivit raportului, libertatea presei este în scădere în 100 din cele 180 de state analizate, pe fondul intensificării presiunilor politice, al tendințelor autoritare și al slăbirii mediului economic al mass-media. Unul dintre cele mai îngrijorătoare semnale este declinul accentuat al indicatorului juridic, ceea ce arată că jurnalismul este tot mai frecvent supus criminalizării.
În ultimii 25 de ani, extinderea legislației restrictive, în special sub pretextul securității naționale, a erodat constant dreptul la informare, inclusiv în state considerate democratice. Legi privind „securitatea” sau „combaterea terorismului” sunt utilizate tot mai des pentru a limita activitatea jurnaliștilor.
Situația variază de la o regiune la alta. În Europa și Asia Centrală, deși statele Uniunii Europene rămân în topul clasamentului, imaginea este una mixtă. În schimb, în Europa de Est și Asia Centrală persistă regimuri restrictive, precum Belarus, Azerbaidjan, Rusia și Turkmenistan, care ocupă unele dintre cele mai joase poziții.
Pe continentul american, jurnalismul este tot mai des supus presiunilor politice și violenței. Statele Unite au coborât până pe locul 64, iar țări din America Latină, precum Argentina sau El Salvador, înregistrează scăderi semnificative, pe fondul proceselor și intimidărilor împotriva presei.
În regiunea Asia-Pacific, majoritatea statelor se confruntă cu o situație „dificilă” sau „foarte gravă”. China rămâne una dintre cele mai represive țări, cu cel mai mare număr de jurnaliști închiși, iar în Filipine acuzațiile de terorism sunt utilizate pentru a reduce la tăcere vocile critice.
În Africa subsahariană, libertatea presei rămâne într-o stare extrem de degradată. Eritrea se menține pe ultimul loc, iar în regiunea Sahel regimurile militare restricționează sever activitatea jurnaliștilor.
Cea mai gravă situație este înregistrată în Orientul Mijlociu și Africa de Nord, regiune considerată de RSF drept cea mai periculoasă pentru presă. În contextul războiului din Gaza, peste 220 de jurnaliști palestinieni au fost uciși de armata israeliană din octombrie 2023, dintre care cel puțin 70 în timp ce își exercitau profesia.
Raportul evidențiază totodată și câteva evoluții pozitive punctuale. Siria a înregistrat cea mai mare creștere în clasament, urcând 36 de poziții după schimbările politice recente, deși situația rămâne în continuare „foarte gravă”.
În Republica Moldova, situația libertății presei indică o ușoară îmbunătățire, țara urcând pe locul 31 în clasamentul realizat de Reporters Without Borders pentru 2026, față de locul 35 în anul precedent. Potrivit raportului, peisajul mediatic rămâne însă puternic polarizat între orientări pro-ruse și pro-occidentale. Deși influența directă a oligarhilor și a actorilor politici asupra conținutului editorial s-a redus în ultimii ani, presa continuă să fie vulnerabilă la presiuni politice și economice, în timp ce sustenabilitatea financiară a instituțiilor media rămâne o provocare.
