Justiție cu… amânare. Marii dispăruți ai anului 2025 și zeci de ani de închisoare fără executare

Alexandr Nesterovschi, „salvat” de serviciile secrete ruse

În luna martie, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, l-a recunoscut vinovat pe ex-deputatul Alexandr Nesterovschi de corupere pasivă în proporții deosebit de mari, în interesul unui grup criminal organizat și pregătirea finanțării partidelor politice. Politicianul, afiliat lui Ilan Șor, a fost condamnat la 12 ani de închisoare, dar a dispărut înainte de pronunțarea sentiței.

De asemenea, a fost dispusă și confiscarea specială a echivalentului sumei de 35 000 dolari SUA, cu titlu de contravaloare a mijloacelor bănești rezultate din infracțiune.

Ulterior, SIS a prezentat înregistrări video privind implicarea Federației Ruse în cazul dispariției lui Alexandr Nesterovschi.

 „Acest gen de acțiuni fac parte din mecanismul de agresiune hibridă orientată împotriva Republicii Moldova, fapt despre care serviciul a informat de mai multe ori încă din 2023-2024, inclusiv despre utilizarea crimei organizate în corupția electorală pentru a crea haos și destabilizare în Republica Moldova”, a declarat Alexandru Musteață, directorul SIS.

Potrivit directorului SIS, cu o zi înainte de pronunțarea sentinței de condamnare, Nesterovshi a fost documentat intrând pe teritoriul ambasadei Federației Ruse la Chișinău. În următoarea dimineață, Nesterovschi a fost transportat cu un mijloc auto cu numere diplomatice ale Federației Ruse în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, unde se află și până în prezent sub protecția directă a serviciilor speciale ruse. Respectiv, la momentul pronunțării sentinței de condamnare a lui Alexandr Nesterovschi la 12 ani de detenție în penitenciar de tip închis acesta deja se afla pe teritoriul din stânga Nistrului.

„În intervalul orelor 21.00 și până după miezul nopții, a fost sesizată o activitate atipică a diplomaților ruși pentru orele nopții, deplasându-se spre clădirea ambasadei în afara orelor de program”, a menționat directorul SIS. În ziua pronunțării sentinței, un microbuz de model Mercedez Sprinter, cu numele diplomatice ale ambasadei FR a părăsit teritoriul acesteia, iar peste o oră a fost fixat la postul vamal intern Gura Bîcului, deplasându-se cu viteză. „La momentul traversării postului intern, mijlocul de transport al Ambasadei a ignorat semnele de circulație rutieră instalate în post, inclusiv a intrat pe teritoriul regiunii din stânga Nistrului fără a fi supus procedurilor prestabilite”, a mai declarat Alexandru Musteața.

Alexandr Nesterovschi a fost prim-secretar al organizaţiei comsomoliste Bălţi şi consilier comunist în Consiliul Municipal Bălţi din 2007 până în 2011. În noiembrie 2011, a părăsit PCRM împreună cu alţi 50 de membri ai partidului şi jumătate din membrii organizaţiei comsomoliste.

„Vrem să construim un partid fără păpuşari”, spunea el, precizând că cei care au plecat de la comuniști urmau să adere la „grupul Dodon”.

Ulterior, a plecat și de la socialiști, alăturându-se oligarhului fugar Ilan Șor.

Stick-ul misterios

După publicarea sentinței în cazul lui Alexandr Nesterovschi, au ieșit la suprafață numeroase detalii din dosar. Astfel, în timpul procesului, deputatul afiliat lui Ilan Șor nu a dorit să răspundă la cel puțin trei întrebări ale acuzatorilor. Una dintre ele se referea la un moment din cadrul perchezițiilor, atunci când Nesterovschi a sunat-o pe sora sa și a rugat-o să înghită un stick. Sursele portalul Anticoruptie.md de la Procuratura Anticoruptie au confirmat incidentul, dar au concretizat că stick-ul nu a mai fost identificat în casa surorii, care este consilier municipal la Bălți.

În proces, Nesterovschi nu a vrut să confirme că îi cunoaște pe curierii care i-au procurat bilete de avion spre Tel-Aviv, unde s-a întâlnit cu Ilan Șor.

„În perioada lunii martie 2023 – până la 21 septembrie 2023, Nesterovschi Alexandr, aflându-se preponderent pe teritoriul Republicii Moldova cât și pe teritoriul statului Israel, acționând cu intenție directă, fiind conștient de acțiunile sale și consecințele ce pot surveni, a acceptat și primit ilegal de la grupul criminal organizat, condus de Ilan Șor, servicii ce nu i se cuvin și anume zboruri cu curse regulate din București la Tel Aviv, la data de 18.03.2023 cu cursa RO153, zbor din Tel Aviv către Iași, la data de 21.03.2023, cu cursa W63690, zbor din București către Tel Aviv, la data de 27.03.2023, cu cursa W63257, zbor din Tel Aviv către București, la data de 30.03.2023, cu cursa LY573, zbor din București către Tel Aviv, la data de 17.05.2023, cu cursa LY574, zbor din Turcia către România cu cursa W4300 Londra- București la data de 19.05.2023, zbor din București către Tel Aviv la data de 18.06.2023, cu cursa A3961, cu escală la Atena, zbor din Tel Aviv către București la data de 20.06.2023, cu cursa LY571, zbor din Moldova către Israel la data de 09.09.2023, cu cursa TK270, ruta Chișinău-Istambul-Tel Aviv, zbor din Israel către Moldova la data de 10.09.2023, cu cursa TK269, ruta Tel Aviv – Istambul – Chișinău, în total 10 zboruri spre și din statul Israel”, declară procurorii.

La punctele de trecere a frontierelor Nesterovschi Alexandr în 4 (patru) călătorii a folosit pașaportul diplomatic eliberat în virtutea deținerii funcției de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, deși nu fusese delegat în deplasări de serviciu peste hotarele Republicii Moldova.

Soții Irina Lozovan și Pavel Gîrleanu s-ar ascunde tot la Tiraspol

Colega de partid a lui Nesterovschi, ex-deputata Irina Lozovan, s-ar ascunde tot în regiunea transnistreană, împreună cu soțul său, Pavel Gîrleanu.

Instanța a dispus condamnarea Irinei Lozovan la șase ani de închisoare, iar soțul acesteia la cinci ani, ambii fiind privați de dreptul de a ocupa funcții publice pentru o perioadă de cinci ani. Totodată, suma de 30.000 de dolari SUA, recunoscută drept corp delict și aflată în administrarea ARBI a CNA, a fost trecută în folosul statului. Au fost confiscate, de asemenea, două notebook-uri.

Pentru a asigura executarea pedepsei cu închisoarea, instanța a dispus măsura preventivă de arest, inculpații fiind anunțați în căutare.

Potrivit probelor prezentate în instanță, administrate în faza de urmărire penală de către Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție, Irina Lozovan, în calitate de deputat și membră a Biroului Politic al Partidului Renaștere, a acționat intenționat, în complicitate cu soțul său și alte persoane nestabilite încă de organul de urmărire penală, care fac parte din conducerea partidului. Aceștia ar fi acceptat finanțarea ilegală a formațiunii politice din partea grupului criminal organizat condus de Ilan Șor.

După ce Partidul Politic Șor a fost declarat neconstituțional prin Hotărârea Curții Constituționale din 19 iunie 2023, Ilan Șor ar fi continuat să ofere sprijin financiar pentru a-și menține influența asupra unor procese politice, electorale și sociale din Republica Moldova. În acest context, Lozovan ar fi primit fonduri pentru a identifica primari și consilieri locali pe care să-i convingă să adere la Partidul Renaștere.

Pentru a fortifica poziția electorală a partidului, inculpații ar fi încercat să recruteze primarul orașului Ocnița, oferindu-i un milion de lei personal și un alt milion de lei pentru dezvoltarea infrastructurii orașului. Deși primarul a refuzat oferta, inculpații ar fi continuat presiunile și, pe 2 august 2023, soțul deputatei i-ar fi transmis acestuia suma de 30.000 de dolari SUA, provenită de la grupul criminal organizat condus de Ilan Șor. Suma a fost ridicată de la sediul Partidului Renaștere și confiscată în aceeași zi în urma perchezițiilor.

Pe parcursul procesului, care a durat un an și patru luni, inculpații au negat comiterea faptelor, însă instanța a apreciat probatoriul ca fiind concludent și a stabilit vinovăția acestora în comiterea infracțiunilor.

Irina Lozovan: „Ce putem azi facem azi, a doua parte o vom aduce cât timp Petrovici va face declarația”

Pavel Gârleanu: „Așa și spun – îi dau lui Petrovici 30, pentru el și Marcel… și douăzeci așa. Până nu ne clarificăm în totalitate cu voi, noi nu…”

Marina Tauber, sub „protecția” Moscovei

Marina Tauber s-a ales. în 2025 cu o sentință de 7 ani și jumătate de închisoare. Totodată,fosta deputată a fost anunțată în căutare. Ea a părăsit Republica Moldova pe 7 ianuarie 2025 prin Aeroportul Internațional Chișinău, cu ruta aeriană spre Istanbul, Turcia.

Tauber a fost condamnată cu executare, prin cumularea parțială a pedepselor, pentru acceptarea finanțării ilegale a partidului și falsificarea rapoartelor financiare. nstanța a mai dispus confiscarea specială a peste 206 milioane de lei, utilizate și destinate săvârșirii infracțiunii.

Concomitent,  Marina Tauber a fost privată de dreptul de a ocupa funcții publice și de a desfășura activități legate de organizarea contabilă și financiară în cadrul partidelor politice pentru o perioadă de cinci ani.

Pentru două capete de acuzare – falsificarea rapoartelor financiare și acceptarea finanțării ilegale din partea unui grup criminal organizat, a fost recunoscut vinovat și Partidul Politic Șor. Însă procesul penal împotriva formațiunii a fost încetat, ca urmare a dizolvării acestuia prin hotărârea Curții Constituționale.

Marina Tauber a fost vizată în două cauze penale pornite pe faptul „acceptării cu bună știință a finanțării partidului din partea unui grup criminal organizat” și „falsificarea raportului privind gestiunea financiară a formațiunii”. Ea s-a aflat în arest timp de 2 luni în toamna anului 2023 și a fost deținută în penitenciarul nr.13, apoi, în arest la domiciliul, după care, Judecătoria Chişinău a eliberat-o și din arest la domiciliu şi a plasat-o sub control judiciar, având interdicţia de a părăsi localitatea şi de a comunica cu persoanele care au tangenţă cu infracţiunea care i se incrimina.

Înainte de ședința de judecată, Marina Tauber a publicat un videoclip în care afirmă că dosarul în care este vizată are un caracter politic și este „cusut cu ață albă”. „Nu există nicio probă sau faptă care să demonstreze vinovăția mea sau a colegilor mei”, a declarat Marina Tauber, care se află în afara țării.

Conform probatoriului administrat de Procuratura Anticorupție, în comun cu Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate, Marina Tauber, candidând din partea Partidului Politic Șor la funcția de primar al municipiului Bălți la alegerile locale din 21 noiembrie 2021, ar fi recepționat, cu intenție și în coordonare cu grupul criminal condus de Ilan Șor, suma de 9 752 000 de lei de la acest grup. Din această sumă, 740 464,50 de lei ar fi fost introduși fictiv în formularele de donații din numele a 104 persoane fizice, care în realitate nu au contribuit financiar. Aceste date false au fost incluse în rapoartele privind gestiunea financiară a campaniei electorale, prin substituirea și ascunderea identității donatorilor, a volumului mijloacelor acumulate și utilizate. Rapoartele ar fi fost ulterior semnate personal de Marina Tauber și depuse la Comisia Electorală Centrală.

Totodată, în calitate de vicepreședinte al Partidului Politic Șor, Marina Tauber ar fi acceptat cu bună știință finanțarea formațiunii de către grupul criminal condus de Ilan Șor, în valoare totală de 195 518 013 lei – fonduri ilicite utilizate pentru întreținerea și activitatea partidului, în scopul promovării intereselor grupului criminal organizat.

Din această sumă, aproximativ 8,5 milioane de lei au fost transmiși sub controlul organelor de urmărire penală, iar alți circa 9 milioane de lei au fost depistați și ridicați în urma perchezițiilor.

În plus, în aprilie 2023, Marina Tauber ar fi folosit calitatea sa de deputat pentru a interveni în procesul aflat pe rol la Curtea de Apel Chișinău, legat de acuzațiile aduse lui Ilan Șor, manifestându-se prin intimidarea și ofensarea judecătorilor și a procurorului cu ajutorul unui megafon, și amenințând cu blocarea ședinței prin mobilizarea a 3 000 de susținători.

Pe acest capăt de acuzare – amestecul în înfăptuirea justiției, instanța a încetat procesul, calificându-l drept contravenție.

Dmitri Constantinov, „găzduit” de Tiraspol

În 2025 s-a pierdut și urma fostului președinte al Adunării Populare din UTA Găgăuzia, Dmitri Constantinov, condamnat la 12 ani de detenție.

Sentința de condamnare a fost pronunțată pe 26 decembrie, de către Judecătoria Comrat, Constantinov nefiind prezent în sala de judecată. În consecință, Inspectoratul General al Poliției a inițiat un dosar de urmărire, prin care acesta urmează să fie localizat, reținut și prezentat organelor de drept.

Potrivit acuzatorilor, în perioada 2017–2020, Dmitri Constantinov, pe atunci director al unei societăți comerciale din Comrat, ar fi autorizat, prin abuz de serviciu, transferuri financiare nejustificate către o altă entitate economică unde activa fiul său.

Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, instanța a dispus interdicția de a ocupa anumite funcții sau de a desfășura anumite activități pentru o perioadă de până la cinci ani, precum și obligarea acestuia la compensarea unui prejudiciu de 46 de milioane de lei.

Constantinov spunea că a luat decizia de a renunța la funcție fără a fi presat sau influențat.

„În data de 14 noiembrie 2025 a avut loc o ședință a Prezidiului Adunării Populare a Găgăuziei, în cadrul căreia au fost abordate două aspecte principale de pe ordinea de zi. Prima problemă discutată de membrii Prezidiului a fost stabilirea datei alegerilor deputaților în Adunarea Populară a Găgăuziei. În urma discuției, s-a decis să se prezinte propunerea relevantă Legislativului spre examinare. Ședința Adunării Populare a Găgăuziei, în cadrul căreia va fi analizată această problemă, este programată pentru 27 noiembrie 2025. Al doilea punct de pe ordinea de zi a fost examinarea cererii de demisie a Președintelui Adunării Populare a Găgăuziei. Prezidiul a susținut decizia de a demisiona și a aprobat acțiunile procedurale necesare în conformitate cu procedura stabilită. Prezidiul va continua să lucreze pentru a asigura funcționarea stabilă a legislativului și pentru a se pregăti pentru viitoarele alegeri”, spune Constantinov.

Pe 23 octombrie, directorul Serviciului de Informații și Securitate a întreprins o vizită la Comrat, unde a avut o discuție cu „ușile închise” cu Constantinov, cu bașcanul interimar, Ilia Uzun. dar și cu alți lideri din regiune.

Dmitri Constantinov este unul dintre cei mai activi parteneri politici ai lui Ilan Șor.

Împreună cu bașcana Evghenia Guțul, Constantinov l-a vizitat în repetate rânduri pe Șor și în Israel. În acea perioadă, cei trei discutau despre condițiile de formare a Comitetului Executiv. Conform unor surse, lista membrilor a fost aprobată de Ilan Șor, în cadrul acestor întâlniri.

Constantinov a mers și la Moscova, la evenimentul de constituire a blocului Victorie/Pobeda.

Contramăsuri împotriva fugarilor

În contextul cazurilor de eschivare de la ispășirea pedepsei, președinta Maia Sandu a cerut soluții urgente pentru a evita astfel de situații. Sandu a declarat că simpla interdicție de a părăsi țara nu este eficientă, în situația în care regiunea necontrolată rămâne o opțiune pentru condamnații fugari.

„Această interdicție nu este suficientă în condițiile Republicii Moldova când avem o regiune care nu este controlată de autoritățile constituționale. Cei mai mulți care se ascund acolo se ascund nu doar în regiunea transnistreană, ei se ascund în spațiul protejat de armata rusă care se găsește ilegal pe teritoriul Republicii Moldova. De aceea vreau ca Guvernul cu Parlamentul și în consultare cu alte instituții să țină cont de aceste riscuri foarte specifice Republicii Moldova și să vină cu soluții concrete”, a cerut Maia Sandu

.

Lideri locali ai fostului partid Șor, căutați cu lumânarea

Pe lângă politicienii cunoscuți publicului larg și care se eschivează de la ispășirea pedepsei, peste 15 lideri locali ai fostului partid Șor ar fi părăsit Republica Moldova înainte de pronunțarea sentinței.

În luna septembrie, și șefa oficiului teritorial Glodeni al fostului partid Șor, Irina Dvorjanscaia, a părăsit Republica Moldova înainte de a-și afla sentința. Aceasta a trecut în tabăra lui Ilan Șor, după ce Mișcarea Ravnopravie, pe lista căreia a participat la scrutinul parlamentar din 2014, nu a trecut pragul electoral. Oligarhul fugar a preluat și partidul, redenumindu-l în Partidul Șor.

Dvorjanscaia a dispărut înainte de pronunțarea sentinței, evitând astfel încarcerarea preventivă până la o decizie definitivă a instanței. Informația a fost confirmată pentru Realitatea de către serviciul de presă al Procuraturii Anticorupție.

Aceasta a fost condamnată la 5 ani și 6 luni de închisoare, pentru „finanțarea partidului politic din partea grupului criminal organizat, în suma totală de 5 963 983 de lei, mijloace financiare destinate pentru achitarea protestelor organizate de partidul politic și achitarea salariilor necontabilizate (în plicuri) membrilor de oficii teritoriale”.

Urmărirea penală în privința Irinei Dvorjanscaia a fost pornită în luna ianuarie 2022, în temeiul sesizării Inspectoratului Național de Investigații (INI) și a Comisiei Electorale Centrale (CEC).

„Conform probatoriului administrat de către Procuratura Anticorupție în comun cu Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informație și Securitate, s-a constatat că, activând în calitate de președinte al Oficiului Teritorial Glodeni al fostului partid politic „Şor” (declarat neconstituțional prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 10 din 19.06.2023 şi radiat radiat din Registrul de stat al persoanelor juridice în data de 23.01.2024), în calitate de complice, în perioada iulie 2022 – octombrie 2022, învinuita a acceptat cu bună-știință finanțarea partidului politic din partea grupului criminal organizat, în suma totală de 5 963 983 de lei, mijloace financiare destinate pentru achitarea protestelor organizate de partidul politic și achitarea salariilor necontabilizate (în plicuri) membrilor de oficii teritoriale”, declară PA.

În cadrul urmăririi penale, a fost aplicat sechestru în valoare de 1 506 161 de lei asupra bunurilor deținute de învinuită, cu scopul de a asigura amenda și confiscarea specială.

În investigația „Sponsorii penali” ai bașcanei Evghenia Guțul, portalul Anticoruptie.md a deconspirat că foștii lideri locali ai partidului declarat neconstituțional Șor, printre care și Dvorjanscaia, au sponsorizat și campania electorală a bașcanei Evghenia Guțul.