Parohul bisericii cu hramul Sfântului Ierarh Nicolae din satul Şolcani, Andrei Nedelea, reuşeşte să facă faţă îndatoririlor de PĂRINTE, în ambele sensuri ale cuvântului. De 16 ani acesta îngrijeşte de sufletul celor peste o mie de creştini din sat, dar este şi un bun părinte a cinci copii. Doi dintre ei sunt studenţi la Chişinău şi Bălţi, unul merge la şcoală, iar cei mai mici la grădiniţă. Aşa că pentru a face faţă necesităţilor familiei, fără ca cineva dintre membri să fie nevoit să plece peste hotare la muncă, părintele Andrei activează şi în calitate de operator la secţia de producere a SRL “Rul Teh Com” din comună.
“De şase ani activez aici la producerea plasei sudate şi a celei împletite de tip “Rabiţa”. M-am perfecţionat în domeniul dat şi cred că mă descurc foarte bine. Fiindcă avem în familie cinci copii şi este cam greu, m-am angajat aici şi cu ajutorul lui Dumnezeu îmi reuşeşte”, spune parohul. Atunci când are rânduieli bisericeşti acesta schimbă salopeta de muncitor pe rasa de preot, totodată părintele Andrei este şi profesor de religie la clasele primare în şcoala din comună. “Mereu mă strădui să fiu disponibil pentru oameni când este nevoie la vreun praznic sau la vreo trebuinţă, dar când am timp liber sunt aici şi lucrez uneori după posibilitate şi opt ore pe zi. Încerc să împac creştinii, să fac toate rânduielile şi slujbele, iar administraţia întreprinderii mă înţelege şi-mi permite aceasta” afirmă preotul. Natalia Rotaru, şefa secţiei de producere a SRL “Rul Teh Com”, ne zice că datorită faptului că părintele activează în colectivul de bărbaţi, aceştia sunt mai reţinuţi şi au un comportament frumos. “Părintele este un model pentru colectivul nostru, ne pare bine şi ne bucurăm că el se roagă pentru noi şi ne este ca un înger păzitor”, declară doamna Rotaru.
Şi sătenii cu care am discutat au numai vorbe de bine despre preotul din sat. “Unii spun că parohul nu ar trebui să muncească ca să fie cu mâinile albe, deoarece merge la biserică. Nu este adevărat. El este un om harnic căruia îi place munca şi prin asta el educă nu numai copiii din familia lui, dar şi pe ceilalţi. Este un exemplu pentru toţi”, susţine Claudia Purice. “Într-adevăr, preotul nostru este un om cu credinţă şi are harul lui Dumnezeu. Este un păstor pentru noi, aşa că îl ascultăm şi-i urmăm sfaturile. El este foarte străduitor şi munceşte mult pentru familia sa, are copii educaţi şi cu frică de Dumnezeu” o completează pe consăteanca sa Galina Cebotari.
Părintele Andrei acordă în Postul Mare o şi mai mare atenţie activităţilor bisericeşti, dar nu uită nici de responsabilităţile sale de serviciu. Iar poveţele sale sunt binevenite la biserică, dar şi în colectiv. “Aş dori creştinilor să nu uite de Dumnezeu, să vină la biserică mai des, să se mărturisească şi împărtăşească, fiindcă atunci omul se uneşte cu Hristos şi se apropie de cele sfinte”, îmi spune la finalul discuţiei noastre clericul.
Şi indiferent unde se află, pe amvon, predicând în faţa creştinilor sau urmărind procesul de producţie la strungul cu programare automată, părintele Andrei ştie că munca şi creştinismul au mers mereu mână-n mână.
