Atât timp cât cetățenii nu-și recunosc greșelile, minimum din ce pot face pentru schimbare in societate, atât timp vom bate pasul pe loc … Discursul negativ și amenințarea adresată colegului nostru, Vadim Șterbate, pentru publicarea unei imagini in rubrica “Fotografia zilei”, demonstrează cât de îngust gândesc unii concetățeni și cât de dureros reacționează la ideea că a călcat strâmb…
Fotografia zilei: Şi noi pe unde mai trecem?
In loc să-și asume o greșeală sau să recunoască faptul că asta au făcut-o colegii sau, cum am fost informați ulterior, foștii colegi, cetățeanul încearcă să închidă gura celui care (nu pentru propriul confort!), încearcă să schimbe lucrurile spre bine și să motiveze și pe alții să facă la fel. Și să nu uităm că acesta își execută și obligațiile de serviciu în calitate de jurnalist (!).
Poliţia s-a autosesizat la rubrica fotografia zilei: Şi noi pe unde mai trecem?
Revenind la exemplul menționat, asta nu înseamnă că noi îndemnăm cetățenii să stea cu aparatul de fotografiat în mână că să “prindă” o mașina a poliției parcată neregulamentar, dar să nu procedeze la fel, în cel mai simplu caz, iar dacă este hotărât să “pună umărul” la schimbarea lucrurilor în societatea/orașul nostru, să nu permită nici altora să încalce RCR și alte reguli, măcar și cele ale bunului simț. Personal deseori fac observație șoferilor care parchează pe zebră sau in imediata apropiere de intersecție, pe carosabil sau pe trotuar…
Fotografia zilei: Şi noi pe unde mai trecem? (2)
Majoritatea se rușinează și mută mașina, parcând sau staționând regulamentar. Mi se pare că așa, data viitoare, șoferul va gândi de 2 ori și va renunța să se pomenească într-o situație jenantă… Mi se pare că așa mergem în direcția corectă, măcar și cu pași mici…
Pe de altă parte, mă întreb OARE MIE IMI TREBUIE CEL MAI MULT? NU. Sincer, pot merge liniștită, la pas sau cu mașina, fără să dau importanță șoferilor aroganți, agresivi, care încalcă des regulamentul, pietonilor grăbiți și buimăciți, care la fel încalcă regulile. Pot. Pot eu, tu… Toți putem să ne vedem doar de trebuirile și confortul personal. Și unde ajungem așa?…
