Proiectul de hotărâre pentru desemnarea unor membri în Comisia Vetting, din nou pe agenda ședinței Parlamentului, după aprobarea amendamentului care permite ca membrii Comisiei Vetting să fie aprobați cu votul a 51 de deputați și nu 61, așa cum era anterior. În timp ce opoziția parlamentară a spus că va contesta noile prevederi la Curtea Constituțională, speakerul Igor Grosu, care este și lider PAS, a comentat că reforma și așa este în întârziere, iar formațiunea pe care o conduce are „un mandat foarte limitat, trebuie să ne mișcăm repede”, informează anticoruptie.md.
Speakerul Igor Grosu a propus suplinirea ordinei de zi a ședinței Parlamentului cu Proiectul de hotărâre privind desemnarea unor membri în Comisia de evaluare externă a integrității etice şi financiare a procurorilor. Propunerea a fost susținută de majoritatea parlamentară.
„Lucrurile și discuțiile despre aceste două candidaturi, dar atacul e la cea de-a doua candidatură, deja de două săptămâni (…) Asistăm la două tendințe care se bat cap în cap: pe de o parte, majoritate parlamentară care face tot posibilul să accelerăm reforma justiției, și opoziția parlamentară unită care se opune acestui proces de reformă. (…) Noi avem un mandat foarte limitat, trebuie să ne mișcăm repede. Reforma e întârziată”, a spus Grosu jurnaliștilor, înainte de ședința Legislativului, citat de newsmaker.md.
Într-o postare recentă, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a catalogat aprobarea amendamentului ca fiind „practici periculoase în procesul de modificare a legislației privind desemnarea membrilor în Comisia de evaluare a procurorilor
„În special, este gravă modalitatea și viteza fulminantă de introducere și de adoptare a acestui amendament, fiind încălcate principiile de transparență, dar și de consens politic, solicitate de Comisia de la Veneția și de alte instituții europene”, susține CRJM.
Săptămâna trecută, candidatura fostului președinte al Comisiei Pre-Vetting, Herman von Hebel, în funcția de membru al Comisiei de Evaluare a procurorilor, nu a trecut de Parlament. Proiectul înaintat de fracțiunea majoritară PAS nu a fost susținut de toți deputații din partidul de guvernământ. Astfel, „pentru” au votat 53 de aleși PAS, în condițiile în care pentru adoptare erau necesare cel puțin 61 de voturi.
Nu au susținut proiectul doi deputați aleși pe lista PAS, Dinu Plîngău și Stela Macari, care s-au abținut de la vot. Plângău a declarat că suspiciunile apărute în spațiul public privind candidatura lui Herman von Hebel ar fi trebuit clarificate înainte de procedura de vot.
De altă parte, speakerul Igor Grosu a spus că von Hebel ar fi fost victima unei tentative concertate de compromitere și a recunoscut că există probleme privind asigurarea numărului necesar de voturi.
Fracțiunile de opoziție nu au participat la procedura de vot, după ce au declarat că nu agreează candidatura.
Investigația Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, publicată în anul 2024 pe portalul Anticoruptie.md, a scos la iveală pete gri din trecut pe imaginea lui Herman von Hebel, fostul președinte al Comisiei Pre-Vetting, dar și anumite probleme cu legislația. Hebel a activat în anii 2013 – 2018, în calitate de grefier la Curtea Internațională Penală de la Haga. Presa olandeză scria, în 2018, că activitatea administrativă a lui Herman von Hebel ar fi fost afectată de ilegalități și ar fi cauzat prejudicii Curții Internaționale Penale în valoare de cel puțin 760.000 euro. Mai multe decizii, considerate a fi ilegale, s-au luat în legătură cu o reformă pusă la cale de Herman von Hebel la Curte, ulterior criticată dur de judecători. Înalta Curte a suportat cheltuieli de 7 milioane de euro pentru reformă, iar judecătorii instanței l-au acuzat pe von Hebel de intenții ascunse.
Ancheta jurnalistică constată, între altele, că Herman von Hebel a activat în calitate de judecător în Olanda concomitent cu funcția de șef al Comisiei de Pre Vetting, ceea ce contravine legislației Republicii Moldova.
Herman von Hebel nu a dorit să ofere o reacție la informațiile identificate de portalul Anticoruptie.md, dar într-un interviu pentru Europa Liberă a respins ipoteza că ar fi încălcat legislația moldoveană sau ar fi trecut sub tăcere anumite episoade din cariera sa.
