Numărul deepfake-urilor (în traducere din engleză – fals profund) cu folosirea imaginii unor persoane publice din R. Moldova, difuzate pe rețelele sociale, este în continuă creștere. Astfel, pe mai multe pagini de Facebook a fost distribuit recent un filmuleț cu imagini trucate, în care președinta Maia Sandu i-ar îndemna pe cetățeni, în limba rusă, să câștige 30.000 de lei lunar printr-o investiție într-o nouă platformă creată în colaborare cu o bancă comercială. Videoul se încheie cu un îndemn la acțiune: „Pentru a primi dividende de la noul program guvernamental, înregistrați-vă acum. Apăsați pe butonul de sub video”. Acest anunț este fals, iar filmulețul e un deepfake, creat prin intermediul noilor tehnologii.
Anterior, pe 4 noiembrie, cu o zi înaintea primului tur al alegerilor locale generale, pe Facebook a apărut un alt video fals, în care președinta Sandu chipurile s-ar referi la „situația dezastruoasă” din țară și la „îngroparea democraţiei”, chemând electoratul să voteze candidatul Partidului „Renaştere”, care este un satelit al Partidului Șor, declarat neconstituțional și interzis în R. Moldova. Și acest video este un deepfake.
Filmulețul cu pretinsul discurs al Maiei Sandu a fost publicat pe contul „Moldova Prietenoasă”, care distribuie conținut în favoarea lui Ilan Șor, și a fost promovat cu plată pe Facebook. După dezmințirea acestui fals de portalul Stopfals.md, compania Meta a eliminat videoul de pe Facebook.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, protagonista unui deepfake distribuit pe rețelele sociale înaintea alegerilor locale generale din noiembrie 2023. Colaj captură video
Ce este un deepfake și cum este produs?
Deepfake-ul sau falsul profund este creat cu ajutorul inteligenței artificiale, astfel încât vocea și imaginea persoanei din video sunt asemănătoare celor ale persoanei reale pentru a induce în eroare utilizatorii rețelelor sociale. Cu toate acestea, se pot observa mișcările nefirești ale gurii și unele elemente vizuale sau auditive mai puțin realiste.
De obicei, astfel de filmuleţe sunt produse în felul următor:
- Este ales cineva cu o constituţie asemănătoare persoanei care va fi copiată, în acest caz vorbim despre Maia Sandu;
- Este înregistrat un video cu discursul persoanei selectate;
- Videoul cu persoana respectivă este editat cu ajutorul unor instrumente de creare a deepfake-ului, faţa protagonistului real fiind înlocuită cu faţa persoanei publice;
- Cu ajutorul unui soft special, este editată și vocea, pentru a fi asemănătoare celei a viitoarei victime a deepfake-ului.
Cum identificăm un deepfake?
Pentru a realiza un deepfake, este nevoie de abilităţi, timp şi, uneori, de un calculator performant. Deseori, însă, astfel de videouri sunt făcute fără prea multă acuratețe și precizie. Respectiv, dacă ne uităm mai atent, vom remarca o lipsă de sincronizare dintre cuvintele articulate şi mişcarea buzelor, vom observa că un ochi se închide, iar celălalt nu, iar mişcările sprâncenelor şi ale pomeţilor sunt nenaturale. Aceste detalii sugerează clar că este un video dubios. Dacă ne referim la voce, situaţia este mai complicată. Graţie reţelelor neuronice, vocea poate fi trucată atât de bine, încât practic nu poate fi deosebită de cea reală. În acest caz, în ajutor ne vine regula generală despre sursa informaţiei.
Astfel, dacă aţi observat un video dubios, verificaţi cine şi unde l-a postat. De obicei, astfel de filmuleţe sunt distribuite de pe conturi create ad-hoc, unde lipsesc pozele utilizatorului, precum şi alte informaţii de contact. La fel, trebuie să verificăm informaţia și din alte surse. Mesajele unor oficiali, inclusiv cele ale şefilor de stat, întotdeauna pot fi găsite şi verificate pe paginile oficiale ale Preşedinţiei, Guvernului, ale altor autorităţi. Dacă declaraţia a făcut făcută în mass-media, atunci vom verifica instituţia de presă pentru care a fost făcută acea declarație.
FOTO: Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, protagonista unui deepfake distribuit pe rețelele sociale înaintea alegerilor locale generale din noiembrie 2023. Colaj captură video
