EXPLICĂM: Logică, toleranță și lucru în echipă. Cum dezbaterile pregătesc viitorii lideri

0
10

Când zici dezbateri, care este primul gând? Pentru mulți dintre noi, dezbaterile se asociază în primul rând cu cele politice din cadrul campaniilor electorale. Cu toții ne aducem aminte cum oponenții, în loc să discute platformele electorale, vin cu atacuri la persoană, cu lansări de afirmații, fără a fi aduse dovezi, sau, cum s-a întâmplat în cadrul penultimelor alegeri prezidențiale, cu invitații la cinema. 

Totuși, dezbaterile sunt mai mult decât cele politice și constau în confruntarea diferitelor idei sau opinii pe un anumit subiect, având la bază informații și dovezi clare.

Ce sunt dezbaterile?

Cuvântul dezbatere își are originea din grecescul Διαβαθω și însemna discuție, schimb de gânduri. Dicționarul enciclopedic Brockhaus și Efron definește acest cuvânt ca un schimb public de opinii între două părți pe teme de actualitate. Scopul participanților la dezbatere este să convingă partea terță, care este neutră, că au dreptate. De exemplu, în Grecia antică, la dezbaterile publice se discutau avantajele și dezavantajele legi propuse, astfel fiind posibilă o analiză cuprinzătoare a subiectului. 

Se știe că în 427 a avut loc o dezbatere la Atena asupra pedepsei cu moartea. Cunoscutul orator Cleon la acea vreme și-a convins concetățenii că o pedeapsă aspră aplicată unui criminal este justă și este cea mai bună măsură. De cealaltă parte, un alt orator, Diodod, a convins poporul că pedeapsa cu moartea nu era necesară, pentru că aceasta nu ar fi dus la scăderea criminalității. Rezultatul disputei de la Atena a fost abolirea pedepsei cu moartea.

Aceste dezbateri erau populare și în Roma antică, unde existau așa-numitele școli de retori, în care se preda arta oratoriei. Școlile de retori erau foarte prestigioase, iar profesorii erau printre cei mai bine plătiți. Și în Evul Mediu, disputele, cursurile de oratorie și dezbaterile erau populare în Europa.

În epoca modernă, popularitatea dezbaterilor este legată în primul rând de politică. Primele dezbateri televizate au fost cele dintre John F. Kennedy și Richard Nixon în timpul campaniei prezidențiale din 1960 din SUA. După acest eveniment, dezbaterile au intrat ferm în viața politică din toată lumea.

Totodată, la mijlocul secolului trecut, au apărut și dezbaterile sub formă de joc și competiții studențești și, desigur, unul dintre fondatorii acestui tip de competiție a fost Universitatea Harvard, care a organizat Harvard Model United Nations în 1953. Instituția de învățământ promova ideea că dezbaterile nu sunt niște dispute bazate pe emoții, din categoria „cine are dreptate”, ci o acțiune structurată cu reguli și norme proprii, construită pe principiile respectului reciproc.

Structura unei dezbateri

De-a lungul timpului, au fost stabilite mai multe formate de dezbateri, însă toate se bazează pe confruntarea a două opinii argumentate asupra unei probleme controversate. Deci, există două echipe, iar denumirea acestor echipe diferă – poate fi echipele „Pro” și „Contra”, „Afirmativ”(„Afirmatori”) și „Negativ” („Negatori”), „Guvern” și „Opoziție”. Numărul vorbitorilor este egal în cele două echipe și depinde în mare parte de formatul dezbaterii. Cel mai des, echipele au câte trei vorbitori. Echipele de vorbitori află din ce echipă vor face în urma trageri la sorți. Fiecărui vorbitor i se alocă un anumit timp, iar la final, echipelor li se alocă timp egal pentru discurs de concluzionare.

Echipa afirmativă oferă argumente în sprijinul propunerii, iar poziția negativă îi contrazice argumentele, iar decizia asupra problematicii dezbătute este luată de un arbitru în funcție de argumentele avansate de aceștia. 

Cum au loc dezbaterile

Pentru fiecare discuție, se selectează un subiect – se numește rezoluție sau propunere. Esența dezbaterii este să convingi persoana terță neutră (judecătorul sau arbitrul) că argumentele tale sunt mai bune decât cele ale adversarului tău. Deși esența este simplă, strategiile și tehnicile pentru a obține rezultatul dorit pot fi complexe.

Echipele au timp să se pregătească – în dezbaterile majore, durează de obicei o oră, în versiuni mai simple – 15-20 de minute.

Fiecare participant are la dispoziție un anumit număr de minute, timp ce nu poate fi depășit. Totodată, vorbitorii nu acționează după bunul plac, ci alternează între echipe. De obicei, începe vorbitorul din grupul „Afirmare”, urmat de primul vorbitor din echipa „Negare”, apoi iese al doilea din „Afirmare”, urmat de al doilea din „Negare” și așa mai departe. În cadrul dezbaterii, vorbitorii din echipa „Afirmare” încearcă să convingă arbitrul de corectitudinea pozițiilor lor. În timp ce vorbitorii din echipa „Negare” doresc să demonstreze judecătorului că poziția și argumentarea poziției oponenților este incorectă.

Dezbaterea este jurizată de un arbitru, care evaluează vorbitorii în funcție de următoarele criterii:

  • Conținut / sens – ceea ce spun participanții la discuție, argumentele și dovezile lor, relevanța informației prezentate;
  • Stilul / maniera – modul în care vorbesc participanții la dezbatere, inclusiv limbajul și tonul folosit;
  • Strategie / metodă – structura generală a discursului, claritatea și răspunsurile la argumentele celorlalți.

Concurs de dezbateri în Republica Moldova

Pe parcursul mai multor ani principalele dezbateri printre tineri erau organizate de Liga Națională pentru Debzateri Preuniversitare, iar din 2018 această disciplină este introdusă și în programul școlar ca una opțională.

În prezent, aceste competiții sunt organizate de Asociația Națională pentru Dezbateri Academice (ANDA). Aceasta își propune aducerea dezbaterilor academice ca și formă de educație non-formală mai aproape de tinerii din țară. „ANDA organizează practic săptămânal competiții de dezbateri, la care participă tineri de la diferite instituții de învățământ. Astfel de competiții sunt organizate atât la nivel de licee și școli, cât și la nivel de universități”, explică Ion Bulgac, președintele asociației. Mai mult, începând cu anul viitor, ANDA intenționează să organizeze un curs de dezbateri pentru copii cu vârste de 7-8 ani. 

Singura diferență în cazul organizării acestor dezbateri rezidă în tematica lor. „De exemplu, la Universitatea de Stat avem un club de dezbateri doar pentru facultatea de drept. La astfel de dezbateri un elev de liceu nu va putea participa pentru că nu va avea cunoștințele necesare. Odată cu vârsta, se schimbă complexitatea temelor”, precizează președintele ANDA. Potrivit lui, tematica dezbaterilor este foarte variată – de la subiecte politice, sociale până la cele economice. Totodată, sunt și dezbateri pe subiecte conceptuale. „Putem să dezbatem și lucruri care s-au întâmplat în filme. De exemplu, trebuia Harry Potter să se lupte cu Volan de Mort sau nu?”, mai spune Ion Bulgac.

Temele pot fi anunțate pe loc, și atunci participanții au o oră la dispoziție pentru a se pregăti. Sunt și dezbateri la care participanții cunosc tema din timp, dar nu știu care va fi poziția lor – vor fi pro sau contra. În acest caz, ei trebuie să vină pregătiți pentru ambele poziții, care sunt trase la sorți.

Formatul dezbaterilor poate fi diferit, cel mai răspândit la noi fiind world schools. Participanții se divizează în două echipe. De obicei, sunt câte trei membri în fiecare echipă. Fiecare participant are la dispoziție câte opt minute, după încheierea timpului alocat, fiecare echipă prezintă câte un discurs final a câte patru minute. 

Arbitrii sunt persoanele cu cea mai mare experiență în dezbateri. „O dată pe an organizăm cursuri de instruire pentru arbitri. Sunt cazuri când organizăm dezbateri publice și atunci publicul este arbitru. În acest caz, cei din public votează echipa care a reușit să convingă mai tare. Câștigării sunt aleși conform unor criterii bine definite – cât de bine echipa și-a îndeplinit rolul, cât de relevant a fost conținutul pe care l-a adus și cât de bine s-a prezentat ca vorbitori în public”, explică Ion Bulgac.

„Sunt 300 de oameni la care viața s-a schimbat”

Un campionat organizat de ANDA adună în medie circa 150 de persoane. De obicei, primii joacă participanții cu mai puțină experiență, apoi cei mai experimentați, iar ulterior chiar și  arbitrii. 

La început, cei care vin o fac din pur interes, să vadă ce sunt dezbaterile. Însă ulterior, acestea le trezesc interes și spiritul de competiție. Regula de bază este că toți care vin se respectă reciproc. „Deseori, chiar dacă un membru nu susține personal o idee, el trebuie să aducă argumente pro, iar asta dezvoltă gândirea critică, ajută oamenii să vadă lucrurile din mai multe perspective, să devină mai empatici. Pe lângă argumentele proprii, ei le înțeleg și pe ale altora”, explică Ion Bulgac.

Dezbaterile dezvoltă gândirea critică și abilitățile de vorbire în public. „Oamenii învață cum să argumenteze, cum să pună întrebări, cum să țină un discurs public bun. În plus, noi încercăm să construim o comunitate, unde se leagă prietenii, iar membrii acesteia colaborează și pe alte proiecte”, adaugă Ion Bulgac. Un alt efect al participării la dezbateri este și faptul că mulți dintre cei care practică regulat astfel de competiții, de obicei aleg să-și facă studiile în drept sau relații internaționale.

Pagina de Facebook a ANDA are 300 de membri activi. „Pare o cifră nu prea impunătoare, dar sunt 300 de oameni la care viața s-a schimbat, care au devenit vorbitori mai buni, care știu să argumenteze, să poată duce o discuție. Deci impactul este mult mai mare, decât la prima vedere”, spune în încheiere Ion Bulgac.

Foto: ANDA

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.