Cum Uniunea Europeană a “schimbat la față” nu doar Cetatea, ci și municipiul Soroca? / VIDEO

0
498

Acum cinci ani, în primăvara anului 2015, redeschiderea Cetății Soroca după o perioadă de restaurare a fost cap de afiș în presa locală și națională. Pentru restaurarea fortificației medievale de la noi, cu tot cu amenajarea parcului din preajmă și reparația drumurilor de acces spre ea, lucruri realizate în cadrul proiectului “Bijuterii Medievale — cetățile Soroca, Suceava şi Hotin” Uniunea Europeană a alocat două milioane o sută trei zeci şi patru mii opt sute cinzeci şi nouă de euro. Iar beneficiul pe care-l vedem și astăzi nu s-a limitat doar la lucrările propriu-zise. Proiectul a fost un început și o motivare pentru dezvoltarea zonei și a localității.

Cetatea restaurată și parcul din preajma ei a devenit în scurt timp principalul loc de odihnă al sorocenilor, și nu doar al celor care trăiesc în preajma ei. Orașul a devenit parcă mai altfel, iar imaginile filmate cu drona i-au surprins plăcut pe soroceni și i-au ademenit la noi pe cei din alte părți.

“Cel mai mare avantaj pe care-l văd în ultimii cinci ani, după ce s-a restaurat parțial cetatea, este că s-a schimbat la față Soroca, consideră Nicolae Bulat, directorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Soroca, din care face parte și fortăreața de pe malul Nistrului.

Prin faptul ăsta că s-a făcut ceva atât de important a crescut interesul față de localitatea noastră și nu doar pentru cei din republică, dar și pentru cei de peste hotare. Chiar dacă unii spun că Orheiul Vechi este cel mai bun, Soroca să știți că nu rămâne în urmă prin peisajul mult mai vast decât acolo, de exemplu, peisajele pe Nistru de la Rudi și până la Cerlina. Soroca a început să se primenească la față, tot mai mult și mai mult se face, se repară. Restaurarea Cetății Soroca este un proiect de succes al Uniunii Europene și al administrației locale. Eu cred că cu ajutorul Uniunii Europene noi putem face lucruri la fel de frumoase, inclusiv și continuarea restaurării cetății”.

Ion Ștefăniță, directorul Agenției pentru Inspectarea și Restaurarea Monumentelor:
Aș pune accentul pe valoarea economică a obiectivului conservat-restaurat, după redeschiderea Cetății din 16 mai 2015, fluxul turistic a crescut, ori prin ramura turismului noi putem dezvolta durabil o localitate, o regiune. Este un frumos început, care trebuie să continue, dar la Soroca cu siguranță va continua, deoarece există oameni motivați de a schimba lucrurile și care cu adevărat demonstrează un randament de muncă.

Pas cu pas, în jurul ei au început a se organiza tot mai multe evenimente culturale. Și dacă tradițional sărbătorile se petreceau în “Piața Libertății” din centrul municipiului Soroca, după redeschiderea fortăreței unele au fost găzduite în interiorul ei sau la poalele acesteia. Expoziții de fotografii, lansări de carte, festivaluri, târguri, flashmob-uri, spectacole și tot soiul de activități cheamă sorocenii și oaspeții Sorocii la cetate.

“Cât privește partea culturală, în ultimii cinci ani, multe evenimente culturale au fost centralizate în cetate sau în preajma ei, zice Grigore Bucataru, șeful Secției Cultură și Turism Soroca. De exemplu Festivalul Mărului sau alte activități, care urmăresc la fel scopul de promovare a cetății prin prisma activităților culturale. Zona aceasta este un centru multicultural, în acele buticuri din preajma fortificației meșterii populari, și nu numai ei, comercializează pliante, articole de artizanat și multe altele, se promovează imaginea cetății prin diferiți magneți ș.a. În preajma cetății mai organizăm Târgul meșterilor populari.

Este benefică restaurarea, însuși faptul redeschiderii cetății a fost un eveniment important pentru întreaga republică. Atunci s-a majorat semnificativ numărul de vizitatori care au început să vină să vadă cetatea, în primul an s-au acumulat 180 mii de lei de la turiști pentru vizitarea cetății. În ceilalți ani s-au colectat între 120 și 272 mii de lei anual, iar în 2020 din cauza pandemiei suma este aproape de 100 mii lei. Eu cred că zona este o platformă bună și pentru alte activități de viitor. De exemplu, împreună cu Primăria municipiului Soroca pot fi realizate în preajma cetății multe alte activități de agrement, cum ar fi în fiecare weekend și sărbători să avem animații culturale și alte activități sportive”.

Tot mai mult sorocenii se adună la cetate de Ziua tricolorului, la Ziua Independenței și de Hram, când se organizează Festivalul medieval, și-n alte zile importante, iar pandemia a mutat multe dintre evenimentele tradiționale desfășurate în spații închise pe scena Cetății Soroca.

Parcul cetății atrage și unește atât pe cei mici, cât și pe cei mai mari, fiecare își găsește aici rostul. Micuții își află fericirea pe terenul de joacă apărut aici în toamna anului 2015, îndrăgostiții discută pe bănci, la lumina felinarelor, iar tinerii se distrează pe biciclete, role, trotinete sau hoverboard-uri pe caldarâmul din fața cetății, instalate în proiectul de reconstrucție a cheiului râului Nistru realizat în parteneriat cu Consiliul municipal Buzău, din România. Cei mai în vârstă se plimbă pe aleile parcului sau se odihnesc pe bănci privindu-i pe cei mai tineri și neliniștiți.

“Mie îmi place acum parcul din preajma cetății, este verde și e curat, îmi spune Elena Petelico. Vin aici să mă odihnesc și primesc o mare satisfacție. Sunt și copii cu biciclete, alții cu părinții, fug, se joacă, se aude glas de copii și-s tare mulțumită. Sunt la pensie, copiii locuiesc în alt oraș, așa că în acest loc mă simt foarte bine. M-am născut în Soroca și țin bine minte cum arăta cândva cetatea, părea uitată, dar acum au restaurat-o și este mai bine așa”.

Robert Gatman, președintele Consiliului Raional al Tinerilor din Soroca:
Pot afirmă că zona aceasta este și un loc de cooltură, nu doar de cultură. Regiunea de lângă Cetatea Soroca are o atmosferă specială, ceea ce atrage tinerii în parc. Și faleza Nistrului e renovată, în parc e curat, prin urmare, e foarte plăcut să îți petreci timpul în zona de lângă cetate. O activitate ce am organizat-o cu succes acolo a fost cinema în aer liber, cu scopul de a strânge fonduri pentru cauze nobile.

Printre cei care petrec mult timp în preajma cetății este și Elena Țîrdea-Spinei, aceasta își vinde cărțile sale la gheretele construite pentru vânzarea suvenirelor. De departe-i recunoaște pe cei care sunt de pe loc de ceilalți care ajung pentru prima dată la această atracție turistică. “În parcul cetății nu vin doar turiști, ci și lumea din Soroca, zona este un fel de atracție și pentru ei. Locul este mai animat în special sâmbetele, duminicile și de sărbători. Unii stau pe bănci, alții aleg suvenire. De ceva timp văd și un trio de băieți care cântă la chitare, dar mai înainte nu vedeam așa ceva. Acum totul este mai frumos, ochii lumii au de ce se bucura” crede Elena.

Între timp, acum vreo trei ani, în parcul cetății a fost instalat și un sistem de irigare prin aspersiune realizat de Consiliul Raional Soroca prin susținerea programului polonez de cooperare pentru dezvoltare al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Polone, în cadrul proiectului „Fondul de Granturi Mici” al “Centrului de Informare pentru Autorităţile Locale din Republica Moldova”, implementat de către Solidarity Fund PL. Ce-i drept, sistemul de irigare a cam fost ignorat în ultimul timp, dar acesta este deja alt subiect.

Tot în preajma cetății a fost instalată o rampă de parcare pentru biciclete tandem. Cinci astfel de biciclete au fost oferite în cadrul unui proiect implementat de Asociația Obștească “Casa Speranțelor” persoanelor cu dizabilități de vedere din Soroca, pentru petrecerea timpului liber cu familia.

“Inițial, proiectul era gândit ca persoanele cu deficiențe de vedere să simtă plăcerea mersului pe bicicletă, cel care vede se așează în față, iar persoana care nu vede în spate, afirmă Galina Reaboi, membră a Asociației Obștești “Casa Speranțelor”. Împreună cu grupul de inițiativă am ajuns la concluzia că cu aceste biciclete pot face și antreprenoriat social, să aibă un pic de venit prin darea în chirie a bicicletelor tandem pentru o sumă simbolică.

Foto: Elena Ganea Celac

Mai ales că marea majoritate a persoanelor din acest grup nu sunt încadrate în câmpul muncii. Am ales locul din preajma cetății fiindcă este o zonă turistică, persoanele cu deficiență de vedere și-au propus să dea în chirie aceste biciclete tandem. Acolo, lângă cetate, se adună și cei mai mulți oameni, iar cheiul este un loc bun pe care-l poți folosi ca pistă pentru biciclete, mai ales acolo unde nu merg mașini”.

Soroca devine an de an o bucățică de Europă și noi decidem dacă va semăna cu frumoasele zone vechi ale orașelor europene. Iar pentru aceasta nu este nevoie de sume mari de bani, ci de dorință, cunoaștere, cooperare și creativitate. Sămânța a fost pusă acum cinci ani, dacă va crește, de noi depinde…

Acest material este produs în cadrul campaniei de informare „UE-Moldova:
Împreună mai puternici”, desfășurată de proiectul „Comunicare strategică și
suport pentru mass-media în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea
Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reprezintă în
mod neapărat viziunea UE.


Articolul precedentRegretabil, dar COVID-ul nu se prea „teme” de Remdesevir, Hydroxychloroquine, Interferon și Lopinavir
Articolul următorElevii Gimnaziului „Dumitru Matcovschi” consideră că din cauza poluării apei/aerului și deșeurilor menajere, aruncate la întâmplare suferă calitatea vieții
Licenţiat în jurnalism și Master în Științe ale Comunicării, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea de Stat din Moldova.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.