În ultimii ani, imaginile generate cu ajutorul inteligenței artificiale (AI) au devenit tot mai greu de diferențiat de fotografiile reale. Aceste imagini sunt folosite frecvent pe rețele sociale, în articole manipulatorii sau în campanii de propagandă pentru a crea emoții puternice, a dezinforma publicul, sau a susține anumite narative politice.

În timpul războiului din Ucraina, al conflictelor din Orientul Mijlociu și al campaniilor electorale din mai multe țări, au circulat numeroase imagini false prezentate drept „dovezi reale” ale unor evenimente care nu au avut loc.
Ce este confirmat?
- Instrumentele AI pot genera imagini foarte realiste în doar câteva secunde;
- Imaginile false sunt folosite pentru manipulare, propagandă și dezinformare;
- Specialiștii în securitate informațională și organizațiile de fact-checking au identificat numeroase cazuri în care fotografii generate cu AI au fost distribuite ca imagini autentice.
- Rețelele sociale facilitează răspândirea rapidă a acestor imagini, mai ales când ele provoacă emoții puternice.
Ce nu este confirmat?
- Nu toate imaginile spectaculoase sau neobișnuite sunt generate cu AI;
- Uneori, utilizatorii etichetează greșit fotografii reale drept „fake”;
- Nu există mereu dovezi clare despre cine a creat o imagine falsă sau cu ce scop exact;
- Unele imagini circulă fără context și nu pot fi verificate complet.
De ce e controversat?
Problema principală este că, oamenii tind să creadă mai ușor ceea ce văd și mulți utilizatori nu verifică autenticitatea unei fotografii, înainte de a o distribui.
În același timp, tehnologia AI are și utilizări legitime în artă, educație sau design. Controversa apare atunci când aceste instrumente sunt folosite intenționat pentru manipulare și propagandă.
Unde este manipularea?
Tehnicile folosite cel mai des sunt:
- Declanșatori emoționali – imagini cu victime, explozii, copii sau scene șocante pentru a provoca frică, furie sau milă.
- False dovezi vizuale – imagini generate AI prezentate drept fotografii reale.
- Scoateri din context – fotografii reale reutilizate pentru alte evenimente.
- Deepfake – fețe, voci sau scene complet fabricate.
- Titluri exagerate – text dramatic atașat unor imagini neverificate.
- Repetiția – distribuirea masivă a aceleiași imagini pentru a crea impresia că „toată lumea vorbește despre asta”.
Ce înseamnă asta?
Pentru public, consecințele sunt reale:
- oamenii pot fi manipulați mai ușor;
- crește neîncrederea în presă și în fotografiile autentice;
- apar panică, ură sau polarizare socială;
- devine mai dificil să distingem adevărul de fals.
În timp, folosirea imaginilor AI în propagandă poate afecta grav capacitatea societății de a lua decizii informate.
Sfaturi utile pentru cititor
Pentru a nu cade în plasa manipulării și dezinformării: verificați sursa imaginii, fiți atenți la detalii ciudate, nu distribuiți imagini șocante fără verificare, comparați informația din mai multe surse independente și întrebați-vă, ce emoții încearcă imaginea să provoace și cui îi folosește acest lucru.
Ești protejat, dacă ești informat!
Sponsorul rubricii: Caffe Napoli













