Recent, în perioada 9-10 octombrie curent, am avut prilejul să asistăm cu colegele de la „Observatorul de Nord” la un program de instruire, organizat de Centrul de Drept al Femeilor și Centrul pentru Jurnalism Independent, cu genericul „Dincolo de senzațional: Cum relatăm profesionist despre violența împotriva femeilor?”, împreună cu experți în domeniu: Angelina Zaporojan-Pîrgari, Nadine Gogu, Gabriela Popenco, Arina Țurcan-Donțu și Polina Cupcea.
Violența împotriva femeilor nu este doar o problemă socială, ci o realitate dureroasă care afectează vieți, comunități și generații întregi. Modul în care presa alege să relateze despre aceste cazuri poate contribui fie la combaterea fenomenului, fie, dimpotrivă, la perpetuarea stereotipurilor și a traumei victimelor. A fi jurnalist înseamnă nu doar a informa, ci și a proteja demnitatea umană, a oferi context și a da voce celor care de prea multe ori au fost reduse la tăcere. Acest articol explorează cum putem vorbi profesionist, etic și empatic despre violența împotriva femeilor — transformând relatarea într-un act de responsabilitate socială.
Am aflat în cadrul sesiunii de instruire multe lucruri utile despre acest fenomen, cum să documentăm corect cazurile de violență împotriva femeilor, cum să identificăm sursele de informare, cu respectarea normelor etice și deontologice, cum să realizăm un material jurnalistic profesionist.
În cadrul acestui program au participat jurnaliști și jurnaliste de la diverse redacții: TV Nord, Diez, NordInfo, TRM, Realitatea, BAS tv, Observatorul de Nord, Jurnal TV, TV 8, ZdG și Unda Liberă, Moldpres, Brashovsky Group, care au învățat să abordeze etic, empatic și responsabil subiectul violenței în familie în materialele de presă.
În cadrul programului de instruire participanții au discutat despre:
- diversitate și stereotipuri în presă
- dinamica subtilă și adesea invizibilă a relațiilor violente
- cadrul legal privind protecția victimelor violenței în familie
- echilibrul între emoție și date statistice
- protejarea surselor și a demnității victimelor
- abordarea soluțiilor și evitarea senzaționalului
Angelina Zaporojan-Pîrgari, directoarea executivă a CDF, a făcut o scurtă incursiune în subiect, prezentând o serie de date statistice privind violența în familie. Dumneaei a menționat, că presa are un rol important în schimbarea percepțiilor și în educarea publicului. Este important ca jurnaliștii să abordeze aceste subiecte cu empatie, responsabilitate și respect față de victime.
Nadine Gogu, directoarea executivă a CJI, a abordat subiectul diversității în materialele jurnalistice referitoare la violență, vorbind despre reflectarea cazurilor de violență împotriva femeilor din perspectivă etică și deontologică, menționând, că este esențial să conștientizăm impactul pe care îl au materialele jurnalistice asupra publicului, în care trebuie să se regăsească cât mai multe voci și perspective diverse. Este important să protejăm demnitatea victimelor și să contribuim la prevenirea fenomenului printr-o reflectare echilibrată și etică.
Pentru a avea o abordare constructivă, jurnaliștii trebuie să pună în prim-plan soluțiile, cum ar fi mecanismele de intervenție, serviciile de protecție sau programele de reabilitare pentru victime.
Gabriela Popenco, psihologă în cadrul Institutului pentru Familie și Inițiative Sociale, a oferit informații utile, transpunând participanții în pielea victimei și în mintea agresorului, menționând că este esențial să înțelegem ce se află în mintea unei persoane care trece prin violență și care este dinamica relației dintre victimă și agresor. Înțelegând aceste mecanisme putem recunoaște semnele abuzului pentru a interveni la timp. Este important ca jurnaliștii să ofere victimelor siguranță, confidențialitate și sprijin.
Arina Țurcan-Donțu, avocată CDF, a discutat despre cadrul legal privind protecția victimelor violenței în familie și împotriva femeilor, precum și despre măsurile legale și serviciile disponibile în acest sens în Republica Moldova.
Deși există îmbunătățiri, Arina Țurcan-Donțu susține că, în prezent, cadrul legal rămâne insuficient în cazul femeilor care comit acte de agresiune împotriva agresorilor. În numeroase cazuri expertizele nu constată starea de afect, deși femeia a fost mult timp victimă a violenței. De multe ori, judecătorii decid strict în baza probelor din dosar, fără a analiza contextul care a dus la comiterea infracțiunii în raport cu agresorul. „În acest context, rolul nostru este să informăm victimele și să le arătăm care sunt mecanismele de protecție, ce drepturi au și cum se pot proteja de agresori”, a menționat avocata.
Jurnalista Polina Cupcea, fondatoarea platformei Oameni și Kilometri, a împărtășit participanților și participantelor despre cum pot construi materiale jurnalistice despre violență, păstrând echilibrul între emoție și date statistice, și transformând subiectele grele în materiale puternice.
Ea a oferit și recomandări privind identificarea subiectelor legate de violență – prin monitorizarea presei, observarea discuțiilor din rețelele sociale, urmărirea activității organizațiilor neguvernamentale, precum și analiza rapoartelor poliției sau a deciziilor publicate de instanțele de judecată.
Participanții și participantele au făcut un schimb de opinii, exprimându-și recunoștința pentru buna organizare a sesiunii, mulțumind formatorilor, care au oferit instrumente concrete pentru o abordare mai empatică și profesionistă a subiectului violenței împotriva femeilor.
La finele programului de instruire participanții au primit certificate pentru participare, urmând să elaboreze materiale jurnalistice pe tema violenței împotriva femeilor, până pe 15 noiembrie curent, iar cele mai bune 5 materiale vor fi premiate.
Acest program a fost foarte util pentru reflectarea acestui subiect sensibil, oferindu-mi un set de cunoștințe necesare, care-mi vor ghida activitatea profesională, oferindu-mi o viziune clară asupra actualității fenomenului violenței împotriva femeilor din Republica Moldova. Am învățat pașii esențiali în evitarea riscurilor, dar și cât de important este să inspiri susținere și încredere, când interacționezi cu victime ale violenței. Misiunea unui jurnalist este de a relata veridic și responsabil despre acest fenomen și de a sensibiliza comunitatea în recunoașterea și combaterea tuturor formelor de violență.
Ala BUGAI
