Acum o lună, Primăria Municipiului Soroca a anunțat cetățenii că la inițiativa primarului Lilia Pilipețchi, a fost implementat un proiect inovator de promovare a culturii și turismului în Soroca. O inițiativă, este de altfel lăudabilă și necesară, căci Soroca chiar are ce arăta turiștilor. Pentru acest proiect de promovare a Sorocii cultural-turistice, unde s-au instalat și 14 plăcuțe cu QR-coduri, primăria a achitat 110 mii lei. Totul e frumos, în teorie, dar în practică este… trist.
Comunicatul primăriei
La 18 martie 2024 Primăria Soroca a venit cu un comunicat, în care anunță despre un nou proiect pus la cale de autoritățile municipale. “La inițiativa primarului Lilia Pilipețchi, a fost implimentat un nou proiect inovator, de promovare a culturii și turismului în Soroca. Este vorba despre 14 de plăcuțe cu un QR cod NFC incorporat, instalate pe indicatoarele cu denumirea străzilor. La momentul actual, platforma deține peste 50 de obiective de pe 10 străzi din Soroca. Scanând codul, puteți descoperi noul portal online – travelant.org, unde sunt concentrate cele mai interesante și relevante informații despre obiectivele turistice (clădiri, edificii, monumente, parcuri, biserici, instituții publice), comerciale, de agrement, evenimentele culturale din Soroca. Portalul oferă toate serviciile în două limbi: română și engleză. Descoperă Soroca unică, captivantă, plină de farmec și istorie. Proiectul “Descoperă Moldova mergând pe jos”, este realizat de Primăria mun. Soroca în colaborare cu echipa TravelAnt din cadrul companiei Gambit Now. Proiectul vine să îndemne locuitorii țării să exploreze orașele și are ca scop, atragerea mai multor turiști, contribuind substanțial la descoperirea potențialului valoros al centrelor istorice din țară. Pentru realizarea acestui proiect la Soroca, din bugetul local, au fost alocați circa 110 mii lei.” 
Inteligența artificială + ignoranță nativă = 110 mii lei
Astfel, turiștii care ajung în Soroca, dar și localnicii dornici de a afla istoria unor străzi sau clădiri istorice, au posibilitatea să scaneze cu ajutorul telefoanelor mobile plăcuțele cu QR-coduri și să se informeze. Doar că în realitate aceștia sunt mai mult dezinformați decât informați. Și dacă ar fi vorba de două-trei greșeli nesemnificative, se mai întâmplă. Dar când acestea sunt prezente în mai mult de jumătate din texte, unele fiind grave, ne pune pe gânduri de ce s-au cheltuit tocmai atâția bani, din bugetul municipal, și nimeni nu a încercat să verifice ce-i apare pe telefonul celui care scanează QR-codul pe vreo străduță din oraș?
Majoritatea absolută a textelor sunt scrise cu ajutorul softurilor de inteligență artificială și abundă de informații neadevărate. Sursa, desigur este wikipedia, care desigur nu cunoaște istoria clădirilor de pe la noi și a străzilor din oraș, legendele vechi sau poveștile urbane care merită a fi puse în prim plan. Așa că aproape toate textele, parcă sunt trase la indigo și ne “informează” mai mult cu texte seci, valabile pentru orice orășel din orice colț al lumii, fără detalii concrete sau povestiri reale. Fără ca cineva din primărie să verifice rezultatul muncii, pentru care s-au cheltuit 110 mii lei din banii noștri, au instalat plăcuțele (dezinformative) lângă cele mai populare atracții turistice din municipiu.
Greșeli cu duiumul sau realitate paralelă
De exemplu, una dintre atracțiile turistice în care suntem invitați, este cea mai veche construcție cu două etaje din Soroca, „La Han”, clădirea-monument de la intersecția străzilor Decebal și Ștefan cel Mare. De fapt blocul locativ este într-o stare deplorabilă, atât pe interior cât și exterior, fiind acoperit în ultimii ani cu bannere care ascund degradarea. Și totuși turiștii sunt invitați aici.
„Astăzi, această clădire încă păstrează farmecul vremurilor trecute și te invită să te oprești și să te bucuri de atmosfera autentică și de istoria ei fascinantă. Fie că ești în căutare de o experiență culinară tradițională sau pur și simplu dorești să te relaxezi într-un cadru încărcat de istorie, „La Han” este locul ideal pentru a te opri și a te delecta cu farmecul și autenticitatea sa” se spune în descrierea virtuală a clădirii.
Altă atracție turistică din lumea paralelă este Palatul de cultură, construit de fapt în anii ’80, fiind descris ca o bijuterie arhitecturală încărcată de istorie și farmec, în realitate știm că este o clădire tipică în stil sovietic. Dar iată ce aflăm, datorită acestui proiect, despre clădire: “Construit în stil neogotic în prima jumătate a secolului al XX-lea, Palatul Culturii se ridică măreț în inima orașului, atrăgând privirile cu detaliile sale arhitecturale rafinate și elegante. Este un loc unde arta și istoria se întâlnesc într-o simfonie de frumusețe și creativitate. În incinta acestui palat, veți găsi o varietate de evenimente culturale și expoziții care îmbogățesc peisajul cultural al Sorocii. De la concerte și spectacole de teatru până la expoziții de artă și conferințe, Palatul Culturii este un centru viu al activităților culturale și artistice. Vă încurajăm să explorați fiecare colț al acestui edificiu impresionant și să vă lăsați captivați de atmosfera sa încântătoare. Este o experiență pe care nu o veți uita prea curând și care vă va îmbogăți călătoria în Soroca”.
Încă o destinație poate râvnită de soroceni, dar pe care nu o avem așa cum scriu realizatorii proiectului, este Piața Libertății. „Încercuiți de clădiri istorice și flancată de magazine și terase cochete, Piața Libertății este un loc unde se resimte pulsul orașului și unde fiecare colț ascunde o poveste fascinantă. Aici veți găsi o varietate de produse locale, de la produse proaspete și delicatese tradiționale la suveniruri lucrate manual și obiecte de artizanat. Pe lângă atmosfera vibrantă de zi cu zi, Piața Libertății găzduiește și evenimente culturale și târguri tradiționale, oferindu-vă ocazia să vă bucurați de experiențe autentice și să descoperiți bogăția culturală a regiunii. Vă invităm să vă pierdeți printre tarabele colorate, să savurați gustările locale și să vă bucurați de atmosfera veselă și prietenoasă a acestei piețe încântătoare”.
Tot aici suntem invitați la clădirea de vis-a-vis de Liceul Teoretic “Ion Creangă”, unde s-ar afla Fostul Gimnaziu Țarist. Deși aceasta pustiește acum și este într-o stare avansată de degradare, turiștii sunt ademeniți aici pentru a explora amintirile unei ere trecute. „Înăuntru, vei descoperi poate uși ce scârțâie și coridoare pline de ecouri, dar și atmosfera solemnă și grandioasă ce îți amintește de prestigiul unei educații tradiționale. Astăzi, această clădire istorică găzduiește diverse evenimente culturale și expoziții, oferindu-ți ocazia de a te conecta cu patrimoniul cultural al orașului Soroca și de a te bucura de frumusețea și autenticitatea sa. Te invităm să faci o oprire la Fostul Gimnaziu Țarist și să te lași purtat într-o călătorie în timp prin istoria fascinantă a acestui loc remarcabil”.
Și cu regret astfel de inepții mai sunt multe. Prea multe. „Casa țigănească în stilul Brandenburger Tor” și „Palatul “Artur Cerari” cu grădinile luxuriante și interioarele fastuoase” ar fi câteva dintre ele.
Clădirea fostului Liceu pentru băieți „A. Xenopol” este prezentat ca o clădire din secolul al XIX-lea, chiar dacă în fotografia alăturată, se vede anul 1936 de pe pardoseala de la intrare. În Parcul “Mihai Eminescu” din preajmă aflăm că există „pajiști înverzite”, pe strada Serghei Lazo, din dealul Sorocii, „carusele colorate”, iar piața din centrul municipiului Soroca, ar fi un „un veritabil hub al vieții de zi cu zi, unde localnicii se întâlnesc pentru a-și face cumpărăturile zilnice, pentru a socializa sau pentru a savura o cafea la una dintre terasele primitoare. De la produse proaspete de la producători locali la suveniruri tradiționale și obiecte de artizanat, aici veți găsi tot ce vă poate stârni curiozitatea și apetitul.” Totodată la Cetatea Soroca „veți descoperi trei niveluri de galerii de lemn susținute de grinzi”.
Și cât pe ce să uit – Primăria municipiului Soroca, care de fapt închiriază un etaj de la Consiliul Raional Soroca, are și ea o descriere pe măsura implicării în acest proiect, pe care o vom cita integral.
„Bine ați ajuns la Primăria din orașul Soroca, o perlă arhitecturală ce te întâmpină cu eleganță și istorie. Situată în inima orașului, clădirea Primăriei impresionează cu frumusețea sa și cu rolul său central în viața comunității locale. Cu o istorie bogată ce se întinde pe parcursul mai multor secole, Primăria Soroca este nu doar un centru administrativ, ci și un simbol al identității și tradițiilor locului. Cu arhitectura sa impunătoare și detaliile rafinate, clădirea este o destinație de neratat pentru orice vizitator care dorește să descopere farmecul autentic al acestui oraș. Pe lângă rolul său oficial, Primăria găzduiește adesea evenimente culturale, expoziții și alte activități care aduc viață și culoare în inima comunității. De asemenea, personalul cald și prietenos este întotdeauna disponibil să ofere informații și sfaturi despre locurile de vizitat și experiențele de neuitat din Soroca. Indiferent dacă vă aflați în călătorie sau sunteți un localnic curios, vă invităm să vizitați Primăria din Soroca și să vă bucurați de frumusețea și ospitalitatea acestui loc minunat”.
Au dat în bară și cu străzile
Pe lângă atracțiile cultural-turistice au fost incluse și câteva străzi, dar și aici, cam totul este ales și descris a lehamete. Aflăm bunăoară că pe strada Independenței din municipiul Soroca, s-ar afla Lumânarea Recunoștinței, care este „un simbol al recunoștinței naționale pentru eroii căzuți în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”.
Strada Serghei Lazo din dealul Sorocii, acolo unde este amplasată casa baronului romilor, este, în opinia celor care s-au ocupat de proiect, „o mărturie a trecutului său (al lui Serghei Lazo – n.a.) și a influenței sale asupra comunității. În fiecare colț al acestei străzi, veți găsi indicii ale legăturilor sale cu istoria și cultura orașului Soroca. Vă invităm să vă bucurați de o plimbare pe această stradă plină de poveste și să descoperiți fascinanta moștenire a lui Serghei Lazo. Fiecare pas vă va purta mai aproape de înțelegerea unei figuri excepționale din istoria noastră”.
Altă stradă din partea din deal, care cică merită a fi vizitată de fiecare turist, este… strada Studenților. La intersecția cu strada Calea Bălțiului, ne întâmpină și un QR cod, iar dacă îl scanăm, iată ce aflăm. „Strada Studenților este o destinație plină de farmec, unde veți putea admira casele tradiționale ale comunității de romi, cu culorile lor vibrante și arhitectura distinctivă. În plus, veți descoperi și frumoasele biserici, care își îmbină eleganța arhitecturală cu spiritualitatea și istoria locului. Pe parcursul plimbării dvs., veți întâlni și parcuri încântătoare, unde vă puteți relaxa și admira frumusețea naturii. Fie că sunteți pasionați de fotografie sau doar căutați un loc liniștit pentru o pauză plăcută, Strada Studenților vă va încânta cu atmosfera sa prietenoasă și autentică.”
Dacă nu știați, strada Mihai Eminescu „este un omagiu adus marelui poet, iar fiecare colț al său emană atmosfera de creativitate și inspirație care l-a caracterizat pe Eminescu. De la statui și monumente dedicate lui, la nume de străzi și plăci memoriale, influența sa este simțită în întreaga zonă”, iar pe strada Ion Creangă „veți descoperi locuri și monumente care aduc omagiu memoriei lui Ion Creangă și operei sale”. Suntem îndemnați să ne aventurăm și „pe o stradă fascinantă, încă neexplorată din Soroca: Strada Bogdan Petriceicu Hașdeu. Este momentul să pășiți în lumea acestui mare scriitor și filolog român și să descoperiți bogățiile culturale ascunse pe această stradă plină de istorie”. Apropo, această stradă în municipiul Soroca nu mai există de mulți ani, iar pe indicatorul care a fost instalată este scris – strada Grigore Vieru. Cireașa de pe tortă ar fi – strada Decebal, care „vă invită să descoperiți nu doar frumusețea orașului Soroca, ci și legătura sa cu istoria antică a Daciei. Pe această stradă, veți simți pulsul unei societăți înfloritoare, cu legături comerciale între dave și o cultură vibrând de viață”.
Primăria Soroca nu vrea să răspundă la întrebări
Am adresat o solicitare de informații Primăriei Municipiului Soroca, pentru a afla răspunsul la următoarele întrebări:
1. Cine este responsabil din partea primăriei de implementarea Proiectului „Descoperă Moldova mergând pe jos”?
2. Cât a costat proiectul în total și pe compartimente (plăcuțe, culegerea informațiilor, cumpărarea fotografiilor, etc.) și care este sursa de finanțare?
3. În baza la ce a fost ales acest antreprenor pentru implementare și de ce nu s-a colaborat cu ghizii locali licențiați și comunitatea la selectarea atracțiilor, colectarea legendelor locale și a poveștilor urbane?
4. Cine a recepționat lucrările și a verificat informațiile care se regăsesc pe site după scanarea QR codurilor?
5. Ce acțiuni veți întreprinde pentru a rezolva problema dezinformării turiștilor și a localnicilor din bani publici?
Scrisoarea de răspuns a venit fără nici un răspuns, cu încălcarea legii. Am fost readresați spre agentul economic, deși anume conducerea primăriei cunoaște cine este responsabil de proiect din partea autorităților publice locale, care este sursa de finanțare sau cine a recepționat lucrările. 
Argumentele antreprenorului
L-am contactat și pe Egor Sotnic, fondatorul TravelAnt, pentru a afla opinia sa, și iată ce ne-a spus. „110 mii lei este prețul standard pentru municipiile din Republica Moldova al acestui proiect comercial, care conține o hartă digitală. Urmează să facem ceva similar la Ungheni, Bălți și Cahul. Eu accept că sunt greșeli. Noi suntem deschiși pentru colaborarea cu ghizii locali pentru a face un produs și mai bun și a corecta greșelile. Dacă sunt careva erori, să știți că noi informația am luat-o de pe Wikipedia. Așa că nu ne criticați pe noi, ci criticați și atacați Wikipedia. Noi am creat textele cu informația de acolo, scrisă de Chat GPT. Noi suntem un Stratup care abia învățăm, vă rog să ne înțelegeți. Dacă credeți că 11000 lei este mult, să știți că doar călătoria de la Chișinău la Soroca ne costă 1000 de lei.”
Ulterior acesta ne-a scris că a transmis toate textele istoricilor, și vor fi făcute corectările necesare. Dar de ce nu s-a făcut acest lucru de la bun început? Și cât timp ar fi stat prin oraș aceste plăcuțe cu aberații care dezinformează, dacă nu scriam despre aceasta? De ce nimeni de la primărie nu a fost interesat pentru ce s-au cheltuit banii publici?
Rămân doar niște întrebări fără răspuns.
