Mipola, bautura antiseptica – In practica medicala, patlagina (Plantago lanceolata) este eficienta în tratarea unor afectiuni interne, dar se aplica si extern. Se fac tratamente cu patlagina la primele semne de raceala, dar si în bronsite cronice, astm bronsic, ulcer gastroduodenal, laringite, traheite, ulcer varicos, tuse, conjunctivite si diaree. Preparatele din patlagina, folosite mai ales pentru proprietatile lor expectorante si emoliente, sunt utile si ca depurative, cu o arie de actiune foarte mare.
Acestea purifica sangele si organele vitale precum stomacul si plamanii, contribuie la scaderea colesterolului din sange si la tratarea hipertensiunii arteriale. Mipola este o bautura expectoranta si antiseptica foarte eficienta în infectiile respiratorii însotite de tuse. Este indicata bolnavilor de orice varsta, inclusiv sugarilor.
Ingrediente: 50 g miere, 150 ml infuzie de patlagina, o lingurita de suc de lamaie.
Mod de preparare:
Se face o infuzie din frunzele de patlagina si se strecoara. Cand este calda (nu fierbinte!) se adauga mierea si sucul de lamaie.Sugarilor li se administreaza cate o lingurita de 5-6 ori pe zi. Adultii pot consuma 150-300 ml pe zi, timp de 2-3 zile. Ei pot adauga un galbenus proaspat în 50 ml de mipola, care mareste efectul calmant al bauturii în orice fel de tuse.
Pătlagina (Plantago lanceolata) este o plantă modestă care creşte în flora spontană, dar extrem de valoroasă în fitoterapie. În tradiţia populară se mai numeşte iarbă mare, pătlanjel, sau limba boului.
Pătlagina – leac vechiț
A fost folosită din vechi timpuri ca leac pentru tuse şi răceală, răni, bube, umflături sau inflamaţii articulare şi dureri reumatice. Frunza pătlaginei este bogată în substanţe antibiotice, enzime, mucilagii şi vitamina A, C şi K. Este recomandată în special pentru eliberarea căilor respiratorii, reducerea inflamaţiilor şi regenerarea celuleor pielii.
Are efecte antimicrobiene, laxative, anti-puriginoase, antidiareice, antihipertensive şi hemostatice. Indicații terapeutice Ceaiul de pătlagină este un bun detoxifiant al organismului, în special pentru curăţarea sângelui. Ajută la eliminarea clorurilor, ureei şi acidului uric. Se poate bea în amestec cu alte plante cu efecte depurative.
Afecţiuni oculare Pentru conjunctivită şi iritaţii ale ochilor, se pot aplica pe ploape comprese cu infuzie de pătlagină. Se prepară din 4 linguriţe de plantă la o cană cu apă. Sau se pot face spălături locale.
Ceai de pătlagină pentru tuse, dureri de piept, răceală Se beau câte 3-4 căni de ceai de pătlagină zilnic, preparat din 2 linguriţe de plantă la o cană cu apă clocotită. Se bea cu cald (nu fierbinte), cu miere polifloră.
Pentru faringite şi laringinte, se face gargară cu infuzie combinată, preparată din 4 linguriţe de pătlagină la o cană. Tot pentru răceală şi afecţiuni respiratorii sau pulmonare se poate lua tinctură de pătlagină, câte 15 picături pe zi, diluate în puţină apă.
Tinctura de pătlagină se prepară din frunze de pătlagină şi alcool alimentar sau ţuică, lăsate la macerat 15 zile.
În tuberculoză este bun decoctul de rădăcini şi frunze de pătlagină. Sau se pot fierbe frunzele în lapte dulce, preparat din care se beau câte 3 căni pe zi, sau se poate aplica pe piept. Tratamentul durează 6 săptămâni.
Ceai de patlagina pentru tensiune şi colesterol mare Ceaiul de pătlagină scade tensiunea şi colesterolul din sânge, având şi efecte hemostatice, de fluidificare a sângelui şi combaterea a cheagurilor sangvine. Persoanele hipertensive pot lua şi pulbere de pătlagină, câte 4 linguriţe pe zi, pe stomacul gol, înainte de mese. Este un remediu bun pentru prevenirea arterosclerozei.
Răni, furuncule, hemoroizi, ulcer varicos, zona zoster Decoctul din frunze de pătlagină se poate aplica extern pentru vindecarea rănilor vechi, sub formă de cataplasme. Sau se pot aplica direct, strivite, cu zeamă. Este recomandat şi în Zona Zoster. Frunzele de pătlagină uscate se pot pune direct pe răni, zdrobite iniţial, pentru tratarea furunculelor sau înţepături de insecte. Pentru umflături sunt bune frunzele de pătlagină opărite.
