Capitala Ladakh-ului, Leh, și zonele înconjurătoare, sunt un tărâm al peisajelor vii și al unei culturi și mai vibrante. Anurag Mallick și Priya Ganapathy, turiști entuziaști ne duc într-o excursie pentru a explora părțile mai necunoscute ale moștenirii și tradiției orașului Leh.
Înconjurat de munții Karakoram și Himalaya, regiunea muntoasă a Ladakh-ului a fost cândva un loc pustiu vizitat doar de triburile nomade. Chiar și astăzi, acest teren are una dintre cele mai scăzute densități de populație. În timpul iernii, regiunea rămâne învăluită în zăpadă, așa că turiștii pot ajunge doar vara. De când regiunea a fost deschisă pentru vizitatori în 1974, Ladakh, în special Leh, principalul oraș, atrage mulți turiști (între lunile mai și septembrie), care sunt fascinați de peisajul unic, opțiunile de aventură și cultura vibrantă. De la explorarea peisajului montan suprarealist presărat cu multe mănăstiri budiste și trecători montane de mare altitudine până la cultura unică a regiunii – Ladakh oferă experiențe variate. Cu toate acestea, una dintre cele mai îmbogățitoare moduri de a călători este cu localnicii, care oferă o privire asupra vieții lor și, de asemenea, ajută la explorarea fațetelor necunoscute ale regiunii.
Gurudwara Sri Datun Sahib văzută de la Muzeul Asiei Centrale
La începutul secolului al XV-lea, conducătorul de atunci al regatului Ladakh, Dragpa Bumdey, a construit primele fortificații în capitala sa, Leh, precum și micul castel Tsemo. În secolul al XVII-lea, regele Sengge Namgyal a construit masivul Palat Leh sau Palatul Lachen Palkar. Chiar dacă palatul a fost abandonat de familia regală la mijlocul secolului 19, chiar și astăzi, impresionanta structură stă înconjurată de rămășițe ale zidului de pământ ce șerpuiește prin vechiul oraș, acesta fiind cândva locul unde locuiau nobilii regatului. În timp ce palatul este unul dintre locurile de vizitat din Leh, orașul vechi istoric este adesea trecut cu vederea. În limba locală se numește Kharyog, referindu-se la case rezidentiale si spatii comunitare. Anterior, casele erau situate în interiorul zidului fortificat care avea cinci porți orientate în direcții diferite. Zidul a dispărut aproape în întregime, cu excepția unor mici porțiuni ascunse într-un labirint de alei înguste și de clădiri. Îndrumați de Sonam Gyatso, un fost profesor de economie care acum se dedică păstrării culturii Ladakh, turiștiise pot plimba prin labirintul de alei din orașul vechi. Datând din secolul al XVII-lea, vechiul oraș din Leh este un complex de aproximativ 200 de locuințe rezidențiale realizate din noroi, piatră și cherestea. În ciuda anilor de degradare, orașul vechi din Leh este unul dintre puținele exemple de așezare tibeto-himalayana care a supraviețuit. Din cele 180 de case de patrimoniu din Orașul Vechi, 40 au fost conservate, inclusiv Casa Onpo (astrolog), Casa Sofi (comerciant) și casa Hor Yarkandi, care aparține descendenților unei familii care a migrat în Ladakh din Yarkand, China cu peste 100 de ani în urmă. Proiectul pilot, o casă a unui meșteșugar care se ocupă cu metalul, a câștigat un premiu UNESCO pentru cele mai bune practici de conservare.
O imagine uimitoare, Leh la apus
Muzeul Asiei Centrale
Situat la intersecția rutelor caravanelor din Asia Centrală, Ladakh a fost modelat de comerțul din orașele antice, Samarkand și Bukhara din Uzbekistanul actual, Tibet, părți ale Chinei și Afganistan. Cu multe dintre aceste rute se intersecta Leh. De-a lungul unei perioade de timp, Leh a devenit un centru cultural. Muzeul Asiei Centrale din Leh a fost înființat pentru a comemora și a păstra această fațetă importantă a istoriei Ladakh-ului. Sprijinit de către Ministerul Culturii, Guvernul Indiei, acest muzeu cu patru etaje este construit în Grădinile Tsas Soma, care au fost cândva un loc de campare pentru rulote. Proiectat sub forma unui turn de fortăreață tibetano-ladakh, este construit cu materiale de construcție tradiționale din Ladakh precum piatră, cherestea și noroi. În interior sunt adăpostite relicve provenite din comerțul caravanelor, rame vechi de ferestre, grânare și o bucătărie din Ladakh – cu colecția sa imaculată de vase strălucitoare – unde se poate comanda prânzul. Muzeul înreg rolul lui Leh în comerțul pe Drumul Mătăsii și, de asemenea, găzduiește în incinta sa cea mai veche moschee din Leh și un copac sacru cunoscut sub numele de Datun Sahib, despre care se spune că are 500 de ani. Se spune că in 1517, în călătoria sa în Tibet, un Guru sikh, Guru Nanakji a trecut prin Leh și a plantat o ramură de salvadora persica (mic copac veșnic originar din Orientul Mijlociu, Africa și India – crenguțele lui se foloseau pe post de periuță de dinți, numită miswak) într-un loc din apropierea actualului muzeu. Crenguța a crescut, devenind un copac care oferea umbră caravanelor. Locul este marcat de Gurudwara Sri Datun Sahib.
Muzeul din Asiei Centrale se mândrește cu o colecție de artefacte și manuscrise din Asia Centrală, Tibet și Kashmir datând din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea
Aleea Covoarelor
Trecută cu vederea de către turiști, este una dintre cele mai vechi alei din Leh, strada Nausher, care găzduiește numeroase magazine de covoare, motiv pentru care este cunoscută și sub numele de Aleea Covoarelor. Creatorul de modă local Jigmat Norbu, care conduce un magazin couture în Ladakh spune că aici stătea o veche poartă unde se colectau impozitele. In orice caz, puteți vizita caravanseraiul vechi de 120 de ani, ultima clădire de patrimoniu care a supraviețuit aici. Chiar alături, lângă Polo Ground, este reședința lui Jigmat, care găzduiește un muzeu impresionant de textile. Vizitele sunt doar pe bază de invitație, la fel ca mesele lor private și traseele organizate.
Un artizan din Chilling cu produsele ei (dreapta). În Chilling, artizanii toarnă apă într-un jgheab de cais și scufundă ustensilele peste noapte, dând produselor o strălucire aparte
Chilling – un sat de meșteșugari care se ocupă cu metal
În Chilling, un sat la aproximativ o oră distanță de Leh, meșteșugarii care se ocupă cu metlul creează instrumente muzicale, statui și ustensile de uz casnic de secole. În secolul al XVI-lea, regele Deldan Namgyal a invitat cinci fierari pricepuți din Nepal să construiască o statuie de cupru cu două etaje a lui Buddha pentru mănăstirea Shey situată în apropierea orașului Leh. Foarte impresionat de priceperea lor, el le-a oferit pământ pentru a se stabili definitiv acolo. Au ales o anume vale de lângă râul Zanskar bogată în zăcăminte de cupru (zang este cuvântul tibetan pentru cupru și skar înseamnă vale). Locul în care s-au stabilit a fost numit „Chilling” – chhi înseamnă străin și ling înseamnă loc – sau „Țara străinilor”. De-a lungul secolelor, descendenții lor s-au amestecat cu comunitatea locală și astăzi se închină la zeul Shiva, dar în stil budist. Meșterii Chilling au modelat statui și stupe în toată regiunea Ladakh-ului. De asemenea, au creat instrumente muzicale pentru mănăstirile Nubra și Hemis și au furnizat ustensile de alamă și cupru pentru aproape fiecare bucătărie din Ladakh. Fără unelte sau dispozitive moderne, folosind instrumente și tehnici vechi din secolul al XVI-lea, ei produc o gamă uimitoare de articole metalice în combinații de cupru, argint și alamă. Dacă aruncăm o privire mai atentă la zomal (turnătorie) putem descoperi un proces interesant – artizanii toarnă apă într-un jgheab din cais și scufundă ustensilele peste noapte; acidul rezultat mănâncă murdăria dând strălucire produselor.
Ceramica de lut
La aproximativ 40 km distanță de orașul Leh se află mănăstirea Basgo (gompa), lângă care se află Likir, locul unde regele Jamyang Namgyal a încurajat ceramica, deoarece lutul era în abundență aici. Dealul pe care se află mănăstirea este în formă de colaci. Legendele spun că gompa este păzită de doi șerpi (naga) Nanda și Taksako, de unde și numele Klukkhyil sau „înconjurat de naga”. Lamchung Tsepail, în vârstă de 60 de ani, ajutat de fiul său Rigzin Namgyal, creează articole din lut încă de la vârsta de 15 ani.
Cultura Ladakh-ului a fost modelată de transmiterea de bunuri și idei din toate zonele vecine, legate prin intermediul Drumului Mătăsii. Cu toate acestea, de-a lungul secolelor, identitatea culturală a fost dată uitării și locurile de patrimoniu aproape pierdute. Astăzi, cu sprijinul guvernului și cu efortul locuitorilor, istoria și tradiția regiunii au fost restaurate și conservate pentru viitor.
Un grup de femei Ladakhi în ținute tradiționale în timpul Festivalului Naropa. Desfășurat la mănăstirea Hemis, acest eveniment celebrează viața și învățăturile lui Naropa, un sfânt venerat.
Anurag Mallick & Priya Ganapathy – Autori
După carierele media în publicitate, radio, film și internet, Anurag Mallick & Priya Ganapathy au renunțat la viața de corporație pentru a se specializa în călătorii. Cu „sediul liber” în Bengaluru, duo-ul itinerant conduce Red Scarab Travel & Media, personalizând soluții pentru turism.
Anurag Mallick & Priya Ganapathy – Autori
Ediția 2, 2021
