Aproape 70 de jurnaliști ruși au fost arestați sau condamnați în lipsă în Federația Rusă timp de 44 de luni de la începutul războiului la scară largă în Ucraina. Toate czurile au fost monitorizate de organizația internațională Reporteri fără Frontiere (RSF) și Fundația britanică Justiție pentru Jurnaliști. Această tactică juridică represivă este folosită tot mai frecvent pentru a intimida jurnaliștii, a le bloca întoarcerea în Rusia și a face presiuni asupra rudelor lor, insuflând frică.
Cele două organizații condamnă impunitatea pentru atacurile asupra mass-media în spațiul post-sovietic. „O arestare sau o condamnare în lipsă face imposibilă orice întoarcere în Rusia, deoarece intrarea în țară, chiar și pe termen scurt, înseamnă arestarea imediată. Această cifră exclude numeroase cazuri aflate în așteptare, care alimentează și mai multă insecuritate și precaritate pentru jurnaliștii aflați în exil. Chiar și atunci când un caz este suspendat, acesta poate fi redeschis în orice moment”, avertizează Reporteri fără Frontiere.
„Hotărârile judecătorești în lipsă au devenit arma politică a Kremlinului pentru a vâna jurnaliștii aflați în exil. Aceștia le incriminează întoarcerea, le amenință familiile și încearcă să insufle frică. RSF solicită guvernelor europene să răspundă la aceste măsuri și să trateze protecția jurnalismului în exil ca o chestiune de securitate națională”, susține Jeanne Cavelier, șefa Biroului RSF pentru Europa de Est și Asia Centrală.
La începutul lunii octombrie, instanțele ruse au judecat în lipsă patru figuri importante din presa rusă în decurs de 48 de ore. Ekaterina Kotrikadze, redactor-șef adjunct al TV Rain și o figură proeminentă a canalului, a fost „arestată” în lipsă împreună cu colega sa Valeria Ratnikova pe 2 octombrie, pentru presupusa răspândire de „informații false” despre armată și încălcarea legii „agentului străin”. Arestările au fost efectuate în lipsă, deoarece ambele jurnaliste locuiesc în Olanda – o măsură absurdă consacrată în Codul de procedură penală al Rusiei. În aceeași zi, Anna Mongayt, o altă prezentatoare TV Rain cu sediul în Olanda, a fost condamnată la cinci ani de închisoare pentru postările sale pe Telegram. A doua zi, renumitul reporter Ilya Azar, aflat acum în Letonia, a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru presupusa organizare de activități pentru o „organizație indezirabilă”.
Din 2022, arestările și condamnările în lipsă s-au multiplicat. În medie, doi jurnaliști au fost vizați în fiecare lună, iar în a doua jumătate a anului 2024 s-a atins o medie de patru cazuri pe lună. Autoritățile judiciare au continuat cu zel această practică, deoarece 15 jurnaliști au fost arestați sau condamnați în lipsă în al treilea trimestru al anului 2025, iar numărul pentru anul în curs ar putea depăși cel din 2024, indicând o intensificare susținută a represiunii transnaționale, se menționează într-o analiză a organizației Reporteri fără Frontiere.
„Aceste hotărâri în lipsă permit autorităților ruse să pronunțe pedepse cu închisoarea împotriva jurnaliștilor exilați, care adesea nici măcar nu sunt notificați cu privire la proceduri. Procedurile legale rămân opace, împiedicându-i pe acești profesioniști din mass-media să organizeze o apărare și facilitând represalii care se extind dincolo de sălile de judecată. Acestea duc la percheziții la adresele înregistrate în Rusia – inclusiv la domiciliile rudelor – la interogarea vecinilor și la confiscarea bunurilor personale. De asemenea, fac practic imposibilă activitatea bancară, economică sau administrativă în Rusia. Membrii familiei care rămân în Rusia sunt supuși direct acestei presiuni, deoarece telefoanele și computerele lor pot fi percheziționate în aeroporturi sau la punctele de frontieră, iar corespondența lor este adesea citită cu atenție”, potrivit analizei citate.
RSF precizează că efectele acestor hotărâri se extind mult dincolo de teritoriul rus. Unor jurnaliști li se refuză reînnoirea pașaportului la ambasade, ceea ce le blochează capacitatea de a obține sau prelungi vizele în străinătate. De asemenea, aceștia riscă expulzarea sau extrădarea în țările care cooperează cu Moscova în probleme de securitate, indiferent dacă aceste țări sunt locurile lor de reședință sau locuri de tranzit.
Serghei Smirnov este jurnalist rus, redactor-șef la portalul Mediazona, instituție de presă axată pe opoziția anti-Putin, care se bucura de popularitate în Rusia, până a fost declarată drept agent străin de guvernarea de la Moscova. Mediazona a fost fondată de Maria Alyokhina și Nadezhda Tolokonnikova, care sunt și co-fondatoare ale grupului de protest și ale trupei Pussy Riot. La câteva luni de la începutul războiului de agresiune din Ucraina toată echipa de jurnaliști a fost nevoită să fugă din țară. Serghe Smirnov, a participat la un training la Chișinău, organizat de Asociatia Transparency Trust Talk din Berlin, în colaborare cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Seminarul, destinat jurnaliștilor ruși di Rusia, dar și cei din afară, urmărea să le ajute să facă față presiunilor din țară, să apere drepturile celor represați, iar celor nevoiți să lucreze din exil – să informeze cât mai multă lume despre ce se întâmplă în Rusia, dar și să ajungă la cât mai mulți cetățeni ruși cu informație corectă, mai ales în contextul războiului de agresiune din Ucraina. Un interviu amplu cu Serghei Smirnov despre situația jurnaliștilor ruși nevoiți să lucreze din exil, citiți pe Anticoruptie,md.
