De la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina, Rusia a efectuat peste 465 de atacuri chimice folosind substanțe interzise, inclusiv gaz CS. Aceste acțiuni nu numai că încalcă Convenția privind armele chimice, dar reprezintă și o amenințare gravă pentru militari și civili, scrie anticoruptie.md
Utilizarea de către Rusia a armelor chimice în Ucraina: 2022-2025
Recent s-au împlinit 100 de ani de la prima utilizare a gazului de luptă. S-a întâmplat în timpul Primului Război Mondial, pe 22 aprilie 1915. Atunci, Germania a lansat un atac cu clor gazos. Utilizarea armei chimice nu este însă doar un fapt istoric de acum un secol. Gazul de luptă este folosit și astăzi, de către armata rusă pe teritoriul Ucrainei.
Cazuri în care armata rusă aruncă muniții toxice cu aerosoli asupra pozițiilor forțelor armate ale Ucrainei au fost înregistrate începând cu 2022, iar numărul acestor atacuri este în creștere. În 2024 armata rusă a utilizat arme chimice în timpul atacurilor de artilerie și aeriene din regiunea Kherson.
Armata rusă folosește grenade cu substanțe otrăvitoare împotriva forțelor armate ucrainene. Foto: Centrul media militar
Ocupanții au confirmat public utilizarea de agenți chimici lângă Krynky, în regiunea Kherson, ceea ce reprezintă o încălcare a Convenției privind armele chimice.
În 2025, rușii nu numai că au continuat să utilizeze arme interzise pe câmpul de luptă, dar au folosit și drone de atac Shahed 136/Geran-2 echipate cu substanțe otrăvitoare pentru a viza ținte civile.
Dronele otrăvitoare ale Rusiei: o nouă formă de teroare
Miercuri, 16 aprilie, Comunitatea Internaţională a Voluntarilor, InformNapalm, citând surse militare, a publicat informații despre substanțe otrăvitoare care ar putea constitui o amenințare în cazul contactului cu o dronă rusească.
Captură de ecran: Canalul Telegram al InformNapalm
Potrivit InformNapalm, rușii „aplică substanțe chimice toxice pe dronele lor Shahed pentru a provoca daune suplimentare persoanelor care vor ridica epavele doborâte ale acestora”.
Deși nu au dovezi că acesta este un fenomen răspândit, militarii recomandă ca dronele doborâte să nu fie atinse „fără ca acestea să fie analizate în prealabil pentru depistarea pericolele chimice”.
Captură de ecran: Canalul Telegram al Centrului pentru Contracararea Dezinformării
Centrul pentru contracararea dezinformării a explicat situația după cum urmează: „Inamicul folosește drone kamikaze de tip Shahed echipate cu substanțe otrăvitoare pentru a lovi Ucraina. Centrul a verificat aceste informații cu serviciile de informații și cu Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina. Se știe că în una dintre drone a fost găsită o capsulă cu un agent de război chimic concentrat CS”.
Aceasta este o substanță foarte toxică cu efect iritant. Centrul pentru Contracararea Dezinformării notează că dronele rusești pot împrăștia capsule cu otravă pentru a răni oamenii.
„Rusia echipează Shahed cu substanțe otrăvitoare. Acesta este un alt mod de a intimida populația civilă a Ucrainei”, a declarat Serhiy Kuzan, șeful Centrului ucrainean pentru securitate și cooperare. „Ei folosesc de fapt aceste și alte drone la scară industrială”.
Serhiy Kuzan, șeful Centrului ucrainean pentru securitate și cooperare. Foto: Pagina de Facebook a Centrului ucrainean pentru securitate și cooperare
Potrivit lui Kuzan, ocupanții ruși folosesc în mod deliberat substanțe toxice pentru a teroriza și intimida populația civilă. Ei vor să provoace cât mai multe pagube. Și nici măcar nu o ascund.
„Shahed cu otravă poate fi echivalat cu alte arme interzise prin diverse convenții. Desigur, rușilor nu le pasă de asta”, a spus Kuzan.
De exemplu, mai multe drone kamikaze echipate cu capsule cu gaz iritant concentrat au fost doborâte recent în regiunea Donețk. Acest lucru a fost raportat pe Telegram de șeful Administrației militare regionale din Donețk, Vadym Filashkin.
Canalul Telegram „Vadym Filashkin/ AMR Donețk”
El a menționat că dronele au fost doborâte de Forțele de apărare ucrainene, astfel încât Shahed nu a ajuns în locuri aglomerate. „Cu toate acestea, înțelegem clar că rușii nu vor înceta să folosească arme chimice”, a spus el.
Serviciul de Informații al Apărării din Ucraina, de asemenea, a raportat că pe linia frontului au fost înregistrate cazuri de utilizare a armelor chimice de către ocupanți.
Canalul Telegram al Serviciului de Informații al Apărării din Ucraina
Dronele rusești lansează grenade cu gaz otrăvitor în regiunea Zaporoje
Pe direcția Zaporoje, în apropierea satului Șcerbaki, forțele ruse utilizează drone pentru a lansa grenade de tip RG-Vo care conțin gaz otrăvitor, potrivit unui comunicat oficial.
Totodată, Centrul pentru Combaterea Dezinformării infirmă informațiile difuzate de unele instituții media, conform cărora corpurile dronelor rusești ar fi tratate cu substanțe toxice. „Aceste afirmații nu se confirmă”, precizează instituția.
Autoritățile avertizează însă populația, în special pe cei care locuiesc în zonele de la linia frontului, să evite contactul cu obiecte necunoscute aflate pe străzi și să nu se apropie de resturile dronelor, inclusiv ale celor de tip Shahed, chiar dacă par intacte.
Ce amenințare reprezintă dronele rusești pentru securitatea țărilor vecine Ucrainei
Incidentele în care armata rusă a utilizat drone echipate cu capsule ce conțin substanța chimică de luptă CS, în timpul atacurilor asupra obiectivelor civile și militare din Ucraina, evidențiază riscurile pe care aceste acțiuni le generează pentru țările vecine și stârnesc îngrijorări serioase privind securitatea regională. De la începutul invaziei ruse pe scară largă în Ucraina, rachetele și dronele lansate de Rusia au încălcat în mod repetat spațiul aerian al Republicii Moldova și al României.
Graficul prezintă numărul de incidente confirmate oficial. Numărul real poate fi mai mare. Grafic: Nyzhni Sirohozy.City
Moldova
2022: 10 octombrie – trei rachete rusești au traversat spațiul aerian al Moldovei în timp ce bombardau Ucraina; 31 octombrie – o rachetă doborâtă de apărarea aeriană ucraineană a aterizat în satul Naslavcea, avariind case; 5 decembrie – o rachetă a aterizat lângă orașul Briceni.
2023: 14 ianuarie – fragmente de rachetă găsite în satul Larga; 10 februarie – o rachetă rusească a încălcat din nou spațiul aerian al Moldovei; 16 februarie – fragmente de rachetă găsite în Larga; 25 septembrie – o rachetă a căzut în satul Chițcani, regiunea transnistreană.
2024: 11 februarie – epavă de dronă rusească găsită în satul Etulia; 17 februarie – epavă de dronă găsită din nou în Etulia; 4 aprilie – epavă de dronă găsită lângă Etulia după un atac nocturn asupra Ucrainei.
2025: 13 februarie – patru drone rusești aterizează forțat în Moldova, două dintre ele explodează.
România
2023: 4 august – Ucraina raportează că dronele rusești Shahed care țintesc porturile de pe Dunăre au explodat pe teritoriul României; 6 septembrie – România confirmă descoperirea unor epave de drone pe coasta Dunării.
2024: 25 iulie – epava unei drone Shahed folosită de Rusia pentru a ataca Odesa este găsită în România, în apropierea satului Plaura.
2025: 13 februarie – dronele rusești se prăbușesc în România în timpul unor atacuri asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre.
Utilizarea de către Rusia a dronelor Shahed, potențial echipate cu substanțe otrăvitoare, reprezintă o amenințare gravă pentru țările vecine. Imagine: Sirozhiro Sirozhiro Nyzhni Sirohozy.City
Deși în prezent nu există cazuri confirmate de utilizare a unor astfel de drone pe teritoriul Republicii Moldova și României, experții fac apel la prudență sporită. Utilizarea de către Rusia a dronelor Shahed, potențial echipate cu substanțe otrăvitoare, reprezintă o amenințare gravă pentru țările din regiune.
Dacă astfel de drone se prăbușesc sau sunt doborâte în Republica Moldova sau România, există riscul contaminării chimice a zonei. Acest lucru ar putea duce, de asemenea, la otrăvirea oamenilor și a animalelor și la poluarea mediului.
De altfel, chiar și fără utilizarea efectivă a substanțelor toxice, informațiile cu privire la posibilitatea utilizării acestora pot provoca panică în rândul populației și pot destabiliza situația în regiunile de frontieră.
Gazul CS: proprietăți și riscuri
Iritantul cunoscut sub denumirea de CS, numit și „Liliacul”, este o substanță toxică de luptă care, în multe țări, este utilizată de forțele de ordine pentru dispersarea protestelor și menținerea ordinii publice. De asemenea, este folosită în componența așa-numitelor arme cu gaz, spray-uri de autoapărare și alte dispozitive asemănătoare.
Totuși, fiind în esență un agent de război chimic, CS a fost folosit inițial în bombe de aviație, proiectile de artilerie, generatoare de aerosoli și grenade fumigene – ceea ce demonstrează și Federația Rusă în prezent, prin echiparea dronelor de tip Shahed cu acest iritant.
În rândul populației există percepția greșită că această substanță ar fi inofensivă. Realitatea este cu totul alta. În concentrații mici, gazul CS provoacă iritații la nivelul ochilor și căilor respiratorii superioare. În concentrații mari, poate cauza arsuri pe pielea expusă, dificultăți respiratorii, stop cardiac și moarte.
Pentru a te proteja de efectele CS, este necesară purtarea unei măști de gaze. Totodată, fiind o pulbere cristalină, nu un gaz, la părăsirea zonei contaminate este important să se îndepărteze hainele „prafuite” și să se spele corpul pentru a elimina urmele de substanță toxică.
De altfel, iritantul este o substanță chimic stabilă, se dizolvă greu în apă și se descompune lent. Fiind o pulbere, poate redeveni periculoasă prin resuspendare în aer, de pe haine sau de pe sol.
În condiții de vreme calmă, CS se menține în atmosferă timp de 10–15 minute, însă există și formule de tip CS-1 și CS-2, care pot rămâne active între 5 și 40 de zile. La o temperatură a aerului de 20°C, formează concentrații ridicate și contaminează zona, prezentând pericol pentru sănătatea și viață oamenilor.
Prin proprietățile sale, iritanții pot fi folosiți ca armă pentru slăbirea forței vii a inamicului. Unele dintre aceste substanțe chimice pot provoca halucinații, stări de depresie profundă sau euforie absurdă, perturbând astfel percepția normală a realității de către persoanele afectate.
Material realizat cu sprijinul CFI, Agence française de développement médias, în cadrul proiectului Hub Bucharest, susținut de Ministerul Afacerilor Externe al Franței.
