Redacția ziarului „Observatorul de Nord” a organizat recent o rundă de dezbateri publice la tema: „Un an de pandemie — cum autoritățile sorocene au gestionat criza”. Or, pe data de 11 martie, s-a împlinit un an de când Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat pandemia de COVID-19, iar luminița din capătul tunelului nu se întrezărește. Deja de un an noi toți parcă am fi actorii unui film de groază, cu salvări și sirene, cu gropi și sicrie în prim plan, cu eroi și antieroi, cu realiști și sceptici.
Și dacă în astfel de situații cele mai grăitoare și elocvente sunt cifrele, atunci acestea continuă să ne dea fiori: dacă pe data de 11 martie 2020, când a fost declarată pandemia, erau infectate, la nivel global, puțin peste 118.000 de persoane, astăzi avem infectate peste 120.000.000 de persoane, iar la decese starea de lucruri este la fel de îngrijorătoare — de la 4300 de persoane decedate atunci, la peste 2.600.000 de oameni în prezent… Apropo, astăzi înalte oficialități ale OMS afirmă că pandemia a provocat mai multe jertfe, în primul rând morale, decât al Doilea Război Mondial, iar Republica Moldova, conform unor estimări ale analiștilor locali, a pierdut în lupta cu coronavirusul mai mulți oameni decât în războiul din Afganistan și războiul de pe Nistru, din anul 1992, luate împreună.
În altă ordine de idei, și la Soroca pandemia a fost una foarte dură la început, or, alături de orașul Ștefan Vodă, Soroca a fost prima localitate în care a fost instaurată carantina… La dezbateri au participat reprezentanți ai autorităților raionale, medici, agenți economici, reprezentanți ai societății civile, care au avut de suferit de pe urma virusului.
Svetlana PĂUNESCU, vicepreședinta raionului Soroca, Președinta Comisiei Raionale Excepționale de Sănătate publică: Acest an a fost unul groaznic, cu adevărat, un an în care fiecare din noi a încercat să se reconfigureze în conformitate cu realitățile de la noi și din lume. Am încercat și am reușit să facem multe lucruri, dar la fel am rămas și restanțieri la unele capitole. Începutul pandemiei a fost pentru noi un șoc din cauza numărului mare de infectări, care a culminat cu o perioadă de carantină timp de o lună. Personal privesc pozitiv lucrurile, de aceea consider că a fost o lecție dură care ne-a învățat cum să acționăm. În această ordine de idei, ne-am străduit să ne implicăm, în primul rând financiar, or aceasta este menirea bugetului raional, care trebuie să vină cu susținere atunci când este nevoie. Dacă la început bugetul raionului prevedea pentru Fondul de rezervă doar 500.000 lei, prin deciziile Consiliului acest fond a fost suplinit cu 2.000.000 lei, redirecționați în lupta cu COVID-19. Tot la începutul anului pandemic, la inițiativa președintelui raionului a fost deschis un cont, unde fiecare a avut posibilitatea să-și aducă aportul la diminuarea efectelor pandemiei. Donațiile au mers direct la instituțiile medicale, iar suma totală acumulată a fost de 825.900 lei. Pe perioada de carantină, Consiliul raional și-a asumat responsabilitatea de a transporta lucrătorii medicali de la domiciliu la serviciu, și invers. La fel a fost asigurată hrana „la pachet” și serviciile hoteliere a medicilor din prima linie. Pe această cale vreau să mulțumesc tuturor celor care s-au implicat și care au avut de suferit de pe urma acestui virus nemilos. În două tranșe au fost susținute cele 13 Centre de sănătate din raion, precum și Spitalul raional și Centrul stomatologic — este vorba de măști, mănuși, viziere, dezinfectante… Vreau să menționez și faptul că administrația raionului, consilierii raionali au susținut întru totul cerințele și doleanțele venite de la lucrătorii medicali. Astfel, au fost alocați 350.000 de lei pentru procurarea unui aparat respirator. Sau, de exemplu, au fost alocați bani pentru procurarea unui automobil de serviciu pentru Centrul de sănătate Nimereuca…
Aici puteți viziona dezbaterile în întregime:
