Doar 10 dintre cele peste 70 de instituții de învățământ care figurează în programul de reorganizate propus de Ministerul Educației vor fi închise. Restul vor fi utilizate pentru deschiderea de noi grădinițe și școli primare, numărul cărora este insuficient momentan. Sunt asigurările date de ministrul Educației, Dan Perciun, în fața parlamentarilor. Răspunsul vine după o serie de informații apărute în spațiul public, potrivit cărora autoritățile ar planifica lichidarea mai multor instituții de învățământ. În cadrul discuțiilor privind noile prevederi ale Codului Educației, deputații socialiști au relansat subiectul optimizării în domeniu.
Subiectul reorganizării școlilor a încins spiritele în Parlament. Deputații din opoziție au criticat la unison inițiativa Ministerului Educației de a reorganiza 73 de instituții de învățământ.
„În satul meu am să vă pun un monument și am să scriu: „ Acest om a distrus această școală”, a declarat socialistul Vladimir Odnostalco.
Alesul poporului din partea PSRM a fost susținut de deputați din fracțiunea comuniștilor și Partidul Nostru.
„Noi când avem grijă de propria casă și facem reparație, ne gândim să facem mai frumos și mai calitativ, dar în țară facem cum ne iese”, a criticat proiectul Renato Usatîi.
Ministrul Perciun a argumentat necesitatea reorganizării celor 73 de instituții de învățământ, în special din perspectiva numărului mic de elevi.
„În aceste școli învață aproximativ 1.328 de elevi, adică mai puțin de 0,5 la sută din numărul total al elevilor din țara noastră. Din aceste 73, 63 – rămân în sat. Nu dispar nicăieri. În 10 cazuri, acolo unde sunt 10 copii, școala se închide și rămâne doar grădinița”, a explica ministrul Educației, Dan Perciun, prezent în Parlament pentru prezentarea noului Cod al Educației.
Perciun a dat asigurări că elevii din școlile optimizate vor fi transportați gratuit la școlile din apropiere, iar părinții vor beneficia de sprijin financiar. Totodată, profesorii din școlile supuse reorganizării vor primi indemnizații de relocare și compensarea cheltuielilor de transport.
„La Trifăuți acoperișul curge, două clase și doi copii în clasă. Bloc sanitar nu-i. Ați merge în sat să vă stabiliți acolo?v (…) Trăim într-o ușoară fantezie că peste trei ani de zile va exista un influx de populație în localitatea concretă X”, a exemplificat Perciun.
La sfârșitul anului 2025, Partidul Socialiștilor a cerut instituirea unui moratoriu asupra închiderii școlilor. Reprezentanți ai formațiunii susțin că măsura va afecta sute de elevi și zeci de cadre didactice.
„În patru sate din raionul Florești se vor închide școlile pentru 190 de elevi, iar dacă adăugăm cei 180 de elevi ai liceului „Antop P. Cehov”, în total vorbim despre 370 de copii. În ceea ce privește personalul didactic, 55 de profesori vor rămâne fără loc de muncă în școlile care se închid, iar alți 40 în liceul tehnic reorganizat. Care sunt motivele închiderii școlilor? Guvernul le justifică prin „optimizare”, dar trebuie să numim lucrurile pe nume. Nu este optimizare, este lichidare”, a mai spus deputata Alla Pilipețcaia.
Între timp, Codul educației va fi actualizat cu o serie de măsuri menite să îmbunătățească calitatea învățământului și să ofere sprijin atât elevilor, cât și cadrelor didactice. Printre principalele prevederi se numără: consolidarea rețelei școlare, crearea grupelor de sprijin pentru copiii cu dizabilități și acordarea de indemnizații pentru tinerii care aleg să-și continue cariera în învățământul profesional tehnic. Proiectul de lege a fost votat în prima lectură de 55 de deputați.
Documentul prevede extinderea accesului la programe de studiere a limbii române pentru copiii reveniți din diasporă și pentru copiii cetățenilor străini, ca urmare a creșterii numărului de solicitări. Totodată, vor fi create grupe de suport pentru copiii cu dizabilități severe, cu un număr redus de elevi și asistate de două cadre didactice, menținând integrarea acestora în clasele de bază. Clasele de suport vor fi organizate și în școlile auxiliare, permițând elevilor continuarea studiilor încă trei ani după absolvirea clasei a IX-a.
O altă prevedere este reintroducerea notelor în clasa a IV-a, începând cu 1 septembrie 2026, pentru disciplinele de examen. În ultimii zece ani, învățătorii au utilizat un sistem de descriptori („excelent”, „foarte bine” etc.).
Inițiativa legislativă mai prevede acordarea de indemnizații pentru tinerii specialiști repartizați în instituții de învățământ profesional tehnic și în învățământul superior. Sprijinul financiar va fi oferit în primii cinci ani de activitate didactică, calculați de la data repartizării.
Modificările la Codul educației vizează și reorganizarea instituțiilor publice de învățământ general pentru a reduce decalajele dintre școlile mici și cele mari. Este vorba despre reorganizarea a 73 de școli mici, unde învață aproximativ 1 328 de elevi (sub 0,5% din totalul de peste 330 000 de elevi), dintre care 63 se vor reorganiza într-un alt format instituțional. În prezent, aproape 91 de școli au mai puțin de 50 de elevi, iar 247 au mai puțin de 90 de elevi.
Elevii transferați în urma reorganizării vor beneficia de transport școlar și de o alocație lunară în valoare de 1000 de lei, timp de doi ani, pentru a acoperi costurile deplasării. Și cadrele didactice vor beneficia de sprijin: profesorii vor fi reîncadrați, prioritar, în instituțiile din raion, cu acoperirea cheltuielilor de transport. Profesorii care nu pot fi angajați în raion pot fi repartizați în alte regiuni, beneficiind de o indemnizație de relocare de până la 300 000 de lei.
Începând cu 1 ianuarie 2027, instituțiile de învățământ cu peste 400 de elevi vor putea administra în mod independent resursele financiare. Directorul instituției va gestiona bugetul și va planifica achizițiile fără a depinde de administrația publică locală. În prezent, 939 de școli sunt deja la autonomie financiară, iar alte 172 de școli sunt gestionate de contabilitatea organelor locale.
Proiectul reglementează și criterii clare de încetare a contractelor de muncă pe perioadă nedeterminată ale directorilor adjuncți și obligativitatea organizării concursurilor publice pentru ocuparea acestor funcții. Actualmente, aproape 39% dintre adjuncți ocupă funcția pe termen nelimitat, iar alți 27% sunt în interimat.
Alte prevederi se referă la recunoașterea și echivalarea calificărilor didactice, reglementarea gestionării căminelor studențești și instituirea unui mecanism financiar centralizat pentru internaționalizare.
Proiectul de lege, elaborat de Ministerul Educației și Cercetării, va fi propus Parlamentului spre examinare și adoptare în lectura a doua.
