Fostul premier Vlad Filat a acuzat actuala guvernare de faptul că, pe parcursul ultimilor doi, „sărăcește țara, deși Uniunea Europeană alocă țării noastre milioane de euro în calitate de asistență”. Aceste afirmații au un caracter vădit speculativ. Nivelul de sărăcie din Moldova din ultimii ani este influențat de astfel de factori precum pandemia de COVID-19 și războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Totodată, grației suportului extern și a compensațiilor, gradul de sărăcie energetică a cetățenilor moldoveni s-a redus.
Filat: „De ce, când UE ajută RM cel mai mult, moldovenii cel mai mult au sărăcit?”
Fostul prim-ministru al Moldovei Vlad Filat a publicat pe pagina sa de Facebook o postare în care a declarat că în perioada când Moldova a beneficiat de cel mai mare suport european, oamenii au sărăcit cel mai mult. Potrivit ex-premierului, responsabili pentru aceasta sunt Guvernul și partidul de guvernare. „De ce când UE ajută RM cel mai mult, moldovenii cel mai mult au sărăcit? Din Octombrie 2021 până în Mai 2023, UE a alocat Republicii Moldova peste 1.2 miliarde euro (…) În perioada în care Moldova a beneficiat de cel mai mare suport european, oamenii au sărăcit cel mai mult. Sărăcirea rapidă a moldovenilor a coincis cu perioada în care RM a primit cel mai generos cadou din partea UE – statutul de țară candidată. Însă, inflația agresivă, tarifele la gaz și energie, degradarea social-economică au adus moldovenii într-o stare de sărăcie apăsătoare (…) Responsabilii pentru sărăcirea moldovenilor nu sunt în UE, ci în birourile mari din Chișinău (…)”, a scris Filat.
Postarea a acumulat peste o mie de comentarii, fiind distribuită de peste 250 de ori.
În 2021, nivelul de sărăcie a fost mai mic decât în anii precedenți
Potrivit datelor Cancelariei de Stat, rata sărăciei absolute naționale în Moldova a variat pe parcursul ultimilor zece ani de la 29,5% în 2014 până la 31,1% în 2022, cel mai bun indicator (23%) fiind înregistrat în 2018. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2019 (când la guvernare se aflau socialiștii), rata sărăciei absolute a constituit 25,2%. Potrivit totalurilor anului 2021, adică după accederea PAS la guvernare, rata sărăciei s-a redus până la nivelul de 24,5%. Reamintim că în 2020 și în 2021 economia și cetățenii Moldovei au fost afectați de impactul pandemiei de coronavirus.
În anul 2022, rata sărăciei convenționale, într-adevăr, a depășit 31%, însă acest lucru a fost condiționat de efectele grave ale crizei energetice și ale agresiunii rusești împotriva țării vecine, Ucraina.
Oamenii sărăcesc din cauza războiului din Ucraina şi a crizei energetice
Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) constată că războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei afectează direct nivelul de viaţă a populaţiei din Moldova. Încă în martie 2022, PNUD anticipa că, din cauza conflictului din Ucraina și a crizelor asociate, în Moldova peste 30% din populație ar putea trăi sub pragul sărăciei, iar în următorul an, fiecare al doilea moldovean riscă să devină sărac. Legăturile economice apropiate ale Republicii Moldova cu Ucraina și Federația Rusă, escaladarea crizei energetice și impactul fluxului de refugiați sunt factorii care contribuie la aprofundarea crizei. Impactul acesteia se simte în țară și se va amplifica, dacă războiul va continua, atenţiona PNUD.
La fel, potrivit concluziilor raportului Avocatului Poporului din Moldova, pandemia, criza economică şi cea energetică au generat o creştere fără precedent a preţurilor şi o aprofundare continuă a sărăciei în anul 2021.
Astfel, afirmaţiile lui Filat au un caracter vădit speculativ şi, cel mai probabil, urmăresc nişte scopuri politice şi electorale.
Sărăcia energetică a gospodăriilor s-a redus
Potrivit estimărilor PNUD, peste 60% din gospodăriile din Republica Moldova sunt considerate sărace la capitolul asigurării cu resurse energetice. Pentru a combate consecințele crizei, în iulie 2022, Guvernul Moldovei a instituit Fondul de Reducere a Vulnerabilității Energetice. Pe parcursul anilor 2022-2023, în acest Fond au fost direcționate în total 5,87 miliarde de lei, cea mai mare contribuție fiind alocată de către Uniunea Europeană (1,4 miliarde de lei).
Prin Fondul de Reducere a Vulnerabilității Energetice s-au oferit compensații pentru achitarea facturilor la energie, a sprijinit peste 800.000 de gospodării din Republica Moldova, creând un impact pozitiv asupra reducerii sărăciei monetare și energetice. Astfel, evaluarea impactului Fondului a arătat că sărăcia energetică a fost redusă cu de la 10% până la 70% pentru gospodării, în funcție de categoria lor de vulnerabilitate. Vitalie Condrațchi, consultantul pentru comunicare al programului „Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova”, a explicat că pe măsura oferirii suportului pentru populaţie, numărul familiilor vulnerabile sub aspect energetic în Moldova s-a redus: „Anterior, dacă cheltuielile pentru energie depăşeau 10% din venitul lunar al familiei, aceasta era referită la categoria celor vulnerabile. La această categorie în anul 2021 au fost referite peste 60% de familii, din motiv că în 2021 au crescut facturile pentru energie. Graţie compensațiilor, cheltuielile pentru energie s-au redus şi, respectiv, s-a micşorat şi numărul de familii care fac parte din categoria celor vulnerabile.”
În Republica Moldova, sărăcia este măsurată folosind cheltuielile de consum și pragul absolut al sărăciei (format din două componente – alimentară și nealimentară), calculat pentru un anumit an specific, și cuprinde valoarea monetară a coșului de consum, care este considerat că asigură necesitățile de bază minime, acceptabile la nivel național.
Pentru ce UE a oferit bani Moldovei?
Din octombrie 2021, Uniunea Europeană, Banca Europeană de Investiţii şi Banca Europeană pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare au alocat Moldovei un sprijin în valoare de 1,2 miliarde de euro, dintre care:
- 404,5 mil. de euro — investiții în Planul Economic de Investiții;
- 295 mil. de euro — asistenţă macro-financiară;
- 240 mil. de euro — suport bugetar pentru energie şi eficienţa energetică;
- 114 mil. de euro — asistență pentru a stimula economia sectorului energetic, combaterea dezinformării și reforma justiției.
Alte resurse au fost alocate cu titlu de asistență umanitară, asistență pentru gestionarea frontierelor, pentru a susține mass-media independentă, pentru Misiunea de Parteneriat a UE în Moldova, precum și pentru Facilitatea Europeană pentru Pace.
Fost premier şi fost deţinut
Vlad Filat a ocupat funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova în perioada 25 septembrie 2009 – 25 aprilie 2013. În perioada 8 decembrie 2007 – 15 octombrie 2015 a fost liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, în iulie 2023 fiind reales în această funcţie.
În toamna anului 2015, Filat a fost reținut în urma autodenunțului lui Ilan Șor, în prezent liderul fugar al Partidului „Șor” (formațiune declarată neconstituțională în 2023). Ex-premierul a fost găsit vinovat de trafic de influență şi corupere pasivă, fiind condamnat la 9 ani privaţiune de libertate. Vlad Filat l-a acuzat pentru condamnarea sa pe Vlad Plahotniuc care pe atunci controla Partidul Democrat şi majoritatea deputaţilor Parlamentului RM. Pentru că a fost deţinut în condiţii degradante şi inumane, Vlad Filat s-a adresat la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO), fiind eliberat în decembrie 2019 din pușcărie în urma reducerii termenului inițial al pedepsei.
Elena Celak,
Stopfals.md
