Visul italian s-a dovedit un coşmar pentru o familie dornică să înceapă o viaţă nouă, în mijlocul peisajului feeric din Peninsulă. Se pregătiseră pentru „La dolce vita”, cu mult soare, mâncare delicioasă şi surprize culturale, mai ales că mirajul caselor vândute la preţuri derizorii, aproape gratis, i-a atras pe mulţi către satele depopulate din Italia. Însă familia de finlandezi a fost curând dezamăgită de oraşul sicilian Siracuza. În doar două luni, s-au hotărât că au îndurat destul şi au făcut cale întoarsă, scrie unica.md cu trimitere la observatornews.ro
Elin şi Benny Mattsson, un cuplu de finlandezi de vârstă mijlocie, au hotărât că viaţa merită trăită din plin. Şi nu oricum, ci tocmai în Italia, unde sperau să găsească un adevărat colţ de Rai. Zis şi făcut, şi-au luat cei patru copii, cu vârste cuprinse între 3 şi 15 ani, şi s-au mutat în ţara mediteraneană, în oraşul sicilian Siracuza. Însă aici s-au lovit de un şoc cultural imens, care i-a determinat în nici două luni să-şi ia adio de la meleagurile italiene. Unul dintre factorii principali care i-a nemulţumit pe cei doi a fost sistemul de educaţie, care nu se ridica la standardele cu care erau obişnuiţi în Finlanda. Dar nici nu s-au întors în ţara natală. Şi-au făcut bagajul şi s-au mutat de data aceasta în Spania.
Povestea familiei care a schimbat Finlanda pe Italia, dar nu s-a putut acomoda
Elin Mattsson are 42 de ani şi este o artistă originară din Borgä, Finlanda. Nemulţumită de experienţa ca cetăţean italian, aceasta şi-a vărsat furia într-un articol publicat de un ziar local în data de 6 ianuarie. Potrivit CNN, a criticat mai ales sistemul şcolar şi modul de predare, vorbind şi despre lipsa de disciplină a elevilor care „ţipă şi bat în mese”, „fluieră în clasă” şi nu practică sporturi. Nici profesorii nu au scăpat de revolta femeii, care a subliniat atitudinea agresivă şi lipsită de respect a unora dintre dascăli şi a criticat lipsa lor de cunoştinţe de limba engleză. Lipsa jucăriilor potrivite pentru cei mici din grădiniţele din Italia a înfuriat-o, de asemenea.
Femeia povesteşte că ea şi soţul său, Benny, un manager IT în vârstă de 46 de ani, au fost atât de îngrijoraţi cu privire la viitorul copiilor lor încât au decis să nu mai rămână în Italia, aşa cum plănuiseră. „Ne-am mutat în Sicilia la începutul lunii septembrie, ca să lăsăm în urmă frigul şi întunericul iernilor din Finlanda”, a mărturisit Elin Mattsson. „Sunt o artistă şi mă îndrăgostesc de locurile frumoase şi însorite, pline de parfumul istoriei. Şi asta am văzut în Sicilia şi Siracuza”, adaugă femeia, precizând că dacă ştia cum se învaţă aici şi-ar fi schimbat radical decizia.
Traficul haotic a reprezentat un alt factor major de nemulţumire. la fel şi „lipsa de grijă pentru mediu”, zgomotul şi atitudinea localnicilor. „În ţara noastră nu există aşa ceva. În Finlanda, copiii merg singuri la şcoală, pe jos sau cu bicicleta. Mănâncă la şcoală, apoi revin acasă, tot singuri, la finalul zilei”, spune Elin Mattsson. Acest lucru nu a fost posibil în Italia, lucru pe care l-a criticat aspru în articolul său. Cuvintele dure publicate de finlandeză au declanşat un val de furie şi o dezbatere aprinsă, care a ajuns până la urechile ministrului Educaţiei.
Povestea familiei de finlandezi nu este un caz singular. Şi alţi europeni şi nu numai s-au mutat recent în Italia, unde doar o parte s-au putut acomoda. Una dintre explicaţiile pentru valul de imigranţi este reprezentat de casele scoase la vânzare în Italia, la preţul de doar 1 euro. Acestea par un vis devenit realitate pentru mulţi oameni, inclusiv români tentaţi de oferta promiţătoare. Totuşi, cât de avantajoasă e achiziţia unei astfel de case, într-unul din „satele-fantomă” pitoreşti, dar abandonate? Iată câteva aspecte importante pe care ar trebui să le luaţi în considerare.
Cât costă, de fapt, casele de 1 euro din Italia
Fenomenul caselor vândute pe sume modice, pornind de la 1 euro, atrage tot mai mulţi curioşi interesaţi de ceea ce pare a fi o oportunitate de neratat. Autorităţile din Italia pun deja ideea în practică de câţiva ani, iar metoda lor de a repopula localităţile părăsite s-a răspândit rapid în mai multe ţări din Europa, inclusiv în România. Anul trecut, într-un sat din Bacău au fost scoase la vânzare case contra sumei de 250 de euro, iar după acelaşi model, 13 blocuri din ţară sunt pe piaţă pentru 49.000 de euro fiecare „preţ negociabil”.
În Italia, aproximativ 60 de sate şi orăşele au scos la vânzare case la 1 euro, oferta fiind valabilă mai ales în Sicilia sau Mussomeli. Motivul din spatele ofertei incredibile e simplu de ghicit, autorităţile încercând să atragă astfel localnici şi investitori. De exemplu, Roseto Valfortore, un „sat fantomă” din sudul Italiei, pune pe masă o ofertă atractivă, menită să atragă rezidenţi, după ce populaţia a scăzut drastic, la doar câteva sute de locuitori. Oamenii care aleg să se mute aici vor primi fie o locuință gratis, fie suma de 5.000 de euro, pentru a deschide o afacere locală. Totuşi, cât de avantajoasă e o astfel de achiziţie?
Adevărul din spatele ofertelor atractive
Casele costă, într-adevăr, extrem de puţin. Sunt atât de ieftine încât mulţi au crezut, la început, că e vorba de o farsă. Totuşi, aceste clădiri nu sunt de cele mai multe ori locuibile, aflându-se într-un stadiu de degradare care variază de la un caz la altul. Pentru reparaţii, noii proprietari trebuie să scoată din buzunar sume importante, iar lipsa magazinelor şi a instituţiilor publice este un alt dezavantaj major.
De obicei, licitaţia începe de la 1 sau 2 euro, însă în funcţie de cerere, preţul poate urca vertiginos în unele cazuri până la sume cuprinse între 5.000 şi 10.000 de euro. Deşi suma e mai mare decât cea folosită pentru anunţurile publicitare, clienţii se declară mulţumiţi. Peisajele care îţi taie răsuflarea şi clădirile istorice care încă mai spun povestea unui trecut glorios compensează „gaura în buget”. „Locuim la 20 de minute cu maşina de plajă, avem aeroportul la o distanţă parcursă în mai puţin de o oră, iar la doi paşi e un parc arheologic minunat”, povesteşte Leonardo Ciaccio, primarul din Sambuca, unul din primele sate unde au fost scoase la vânzare case la 1 euro. „Până de curând, eram unul din secretele bine păstrate ale Siciliei.”
Curentul electric, gazele şi căile de comunicaţie, esenţiale în era noastră pentru majoritatea oamenilor, trebuie, de asemenea, asigurate individual. Plus că locurile de muncă reprezintă o altă problemă cu care se confruntă noii locatari, nevoiţi de cele mai multe ori să facă naveta sau să lucreze remote acolo unde e posibil.
Costuri ascunse şi obligaţii asumate de proprietari
Există costuri ascunse? Răspunsul este da. În oraşul Mussomeli de exemplu, noii proprietari trebuiau să depună suma de 5.000 de euro, care urma să le fie retrasă în cazul în care nu îşi îndeplinesc obligaţia de a restaura locuinţa în perioada prevăzută în contract. De obicei, este vorba despre un termen limită de 2-3 ani de la achiziţionarea casei. Măsura nu se aplică în toate localităţile care scot la vânzare case la 1 euro, însă mulţi află despre acest aspect prea târziu şi sunt luaţi prin surprindere. Procedurile birocratice costă alte câteva mii de euro, în jur de 3.000.
„În Mussomeli, noii proprietari pot face ce vor în interiorul locuinţei, atât timp cât nu modifică faţada originală”, explică Rubia Daniels, o femeie originară din SUA care a decis să rămână în Italia cu doi ani în urmă. Aceasta, pe atunci turistă, a fost fermecată de cultura locală, aşa că a cumpărat trei case la 1 euro, pentru ea şi copiii săi. Pe lângă cei 5.000 de euro – preţul fiecărei case – a plătit şi pentru renovarea celor trei proprietăţi. Spune că până în ianuarie 2022 a cheltuit în jur de 12.000 de dolari pentru prima casă, având în plan să folosească un buget de 20.000 de dolari pentru celelalte două.
Proiectul, „un adevărat succes” în pandemie
Deşi nu există date oficiale cu privire la câte case au fost cumpărate, oficialii italieni numesc proiectul „un adevărat succes”. Mai ales în contextul pandemiei de COVID-19, mulţi vârstnici sau părinţi cu copii mici au ales să se refugieze la ţară, departe de marile oraşe care s-au transformat în imense focare de coronavirus. Astfel, oferta a venit la momentul potrivit, într-o perioadă când reîntoarcerea la o viaţă mai simplă şi mai tradiţională câştigă teren. Rămâne de văzut dacă strategia oficialilor va da roade pe termen lung, câştigând astfel bătălia împotriva depopulării.
