Astăzi, 22 aprilie de Ziua Mondială a Pământului, am avut ocazia să discutăm cu Valentina Jamba, Președintele Asociației Obștești “Eco-Sor” din Soroca. Am aflat mai multe detalii despre eforturile personale și ale organizației în promovarea conservării mediului înconjurător.
Valentina Jamba este cunoscută în comunitatea din Soroca drept un ecologist pasionat și dedicat protejării mediului. Provenind dintr-o familie din domeniul ecologiei și o istorie personală de implicare activă în proiecte de mediu, aceasta își dedică viața în lupta pentru un pământ mai verde și mai sănătos pentru generațiile viitoare.
De unde vine această conexiune profundă cu natura, ținând cont că familia dumneavoastră are o istorie notabilă în domeniul ecologiei?
Probabil din casă de la părinții mei, atunci când era într-adevăr o dragoste față de pământ, fiindcă pământul este punga ceea de unde noi ne hrănim. Tata ne interzicea să rupem iarba, fiindcă ea trebuia să crească, e darul dat de natură pentru alte vietăți. Și trebuia foarte atent să ne uităm pe unde călcăm, mai ales după ploaie, că erau multe râme și să nu le strivim cumva. Și încet, încet s-a pus zațul ăsta, să zicem, de dragoste, fără să ne dăm seama. Dar pe urmă… am înțeles că dacă nu va fi multă lume implicată în dragostea față de natură, în relația dintre natură, atunci noi în genere vom pierde această legătura, iar pierzând legătura dată, cum a spus Einstein după ce mor albinile, toată lumea va pieri.
Care sunt unele dintre problemele legate de mediu pe care le observați pe parcursul anilor în orașul Soroca și până acum nu s-a găsit rezolvare?
Este problema apelor reziduale, ea persistă de mult timp și toți au neglijat-o. O perioadă foarte mică, Soroca ca oraș cu multă populație a avut o stație de epurare, așa cum era, dar funcționa. Și după 1995 nu mai funcționează, fiindcă era pe un teritoriu a altei țări, în Ucraina. Erau făcute diferite metode numai ca să nu mai funcționeze. Până la urmă s-au băgat mulți bani de la Ministerul Mediului pe atunci în pământ, iar râul a rămas poluat până acum. Însă acum avem o nădejde, începând cu anul acesta, să vor porni lucrările la stația de depurare. Ceea ce am observat din discuțiile cu publicul, nu toți conștientizează că râul trebuie neapărat protejat, fiindcă noi am venit la râu, nu el a venit la noi, ne-am băgat chiar sub malul lui, am făcut orice să-i luăm tot ce el are, dar de dat înapoi n-am știut cum să facem. De aceea foarte multe tentative ale multor primari din Soroca, de a face stația de epurare au eșuat. Și au eșuat pe motiv fie că politic, dar și populația că noi nu vrem acolo, respectiv văzând acest lucru, finanțatorul se retrage și lămuriți-vă voi între voi ce vreți și noi după aia o să vedem dacă merită să băgăm aici bani ori nu.
Spuneți-ne câteva ”boli” cu care se confruntă pământul.
Una dintre ”bolile” care se confruntă pământul este multitudinea de gunoiște. Recent am fost în câteva localități când era furtuna ceea, aveai impresie că era Apocalipsa. Tot ce era în jur la gunoiștile celea era plin de gunoaie, nu mai zic că acolo sunt și diferite vietăți. Asta este o ”boală” foarte mare a întregii planete. Citisem ultima oară despre țările din Europa care au reușit să găsească soluții privitor la această problemă, tot au trecut exact prin aceeași probleme care sunt aici. Oamenii vor să fie ca la ei în ogradă, localitatea curată, vor ca să fie un aer curat, să se odihnească, să se relaxeze în niște parcuri sau păduri care sunt tot curate. O chestie care mă doare tare, lasă să facă statul. Dar de ce statul trebuie să-ți meargă din urmă și să-ți strângă gunoaile tale? Dar nimeni nu vrea să plătească pentru aceste servicii. Avem o multitudine de sate care au apeduct și corect s-a făcut, fiindcă omul fără apă este exact ca și fără aer. Dar pentru apă, înțeleg că trebuie să plătească, pentru canalizație, departe înțeleg că trebuie să plătească. Lucrând acum cu populația din localități, trebuie să conștientizăm că serviciul ăsta costă și trebuie să fie plătit de fiecare persoană. Și când ajungem la fiecare persoană, deodată se începe discuția că eu nu fac gunoi. Metoda cu oamenii n-a să o schimbăm. Acum, iar recent, au început toți, că e în preajma Paștelui, adună tehnica și începe metoda pisică, adică astupă tot gunoiul când de fapt nu se schimbă nimic, de la asta toți poluanții trec nu atâta în aer cât în sol. Iar din sol ei nimeresc în apele freatice, deci uitați-vă noi ce facem nu vedem ceea ce se emană, chiar dacă noi am astupat, în aer nu se vede. În sol nu vedem nimic ce pătrunde, dar după asta în apele noastre, care noi nu mai putem bea nici dintr-un râuleț. Rar sunt izvoare unde noi putem să zicem că am băut apă din izvor foarte bună, unicul lucru ce putem spune este faptul că e rece.
Ce inițiative sau grupuri de oameni din Soroca sunt activ implicate în protejarea mediului și promovarea unui stil de viață mai sănătos?
Este organizația ”Casa speranțelor” care se ocupă cu ajutorul celor nevoiași și totodată merge paralel cu protejarea mediului, asta chiar mă bucură foarte mult. S-a mai inițiat cândva un alt grup care a dorit și chiar am rugat să includ în statut protecția mediului, am spus că suntem gata să ne implicăm și noi când fac niște activități, dar organizațiile neguvernamentale se mențin mai mult pe entuziasm și atunci dacă pere entuziasmul, a pierit și organizația. Eu, ceea ce cunosc v-am spus din Soroca, dar cu mare drag aș coopera cu alte organizații care tot din mediu. Noi acum avem în organizație câteva persoane foarte tinere și credem că cel puțin o să aibă cine duce firul mai departe.
Cum considerați că autoritățile locale ar trebui să încurajeze sau să sprijine eforturile pentru protejarea mediului?
Ca să o sprijine trebuie să fie bugetarea asta participativă și el a fost gândit parcă bine, dar nu știu cum nu prea lucrează. Nu înțeleg de ce nu lucrează, fiindcă o dată cu doi ani în urmă, adică la bugetare s-a pus banii ăștia și parcă s-a creat niște grupulețe, era foarte bine, apoi pe urmă s-au retras că nu mai aveau bani sau ceva s-a întâmplat și organizațiile acelea, adică ele nu erau ca asociații obștești, dar erau grupuri de inițiativă și parcă s-au diluat.
Recent am avut o mare plăcere să o ascult pe doamna directoare de la Volovița că ea de la anul viitor o să adauge în orar educația ecologică. Noi le dăruim patru tomberoane ca cel puțin copilul de la școală, inclusiv și de la grădinițele lor să cunoască că iată aici eu pun așa fel de deșeuri, aici așa fel și tot așa mai departe. Condițiile astea le-am cerut și în orașul Soroca, când am avut un proiect și știți că chiar mă bucură că a prins fir, rădăcini. Deci plasticul se duce acum cu o platformă separată, cel puțin două fracții. Recent am avut o întâlnire la structurile guvernamentale de la Edineț și m-am bucurat că și partea din nord acolo s-a pornit studiul de fizibilitate pentru Edineț, Ocnița, care vor avea o structură pentru selectare separată a tuturor deșeurilor. Soroca a rămas cam în urmă, deoarece tot fiecare localitate spune că nu ne trebuie. Cel mai strașnic este cand toate gunoiștile se aprind, adică nu se aprind de la sine, cineva intenționat. Pe când la Soroca, ele se aprind de la sine, toate deșeurile se aruncă, doar plasticul îl scoatem, pe când toate deșeurile vegetale se aruncă împreună cu celelalte. Și când ele se stațează, când atâta timp stau, oricum merge fermentarea aceea, se formează gaz. O sticlă care a rămas pe acolo a făcut bătaia razelor solare cu altă sticlă și a focusat-o vrei nu vrei într-un loc. Respectiv acolo s-a aprins gazul cela care iese, care noi nu-l vedem. Și atunci, toată Soroca Nouă, fiind mai aproape, strigă că se înădușă. Și… e adevărat, noi simțim că ne înădușim și începe strigătul la primărie șă vie să-l stingă. Ei îl sting într-un loc, dar bufnește din altul că nu se stinge așa ceva. Dacă noi atâția fiind, mă iertați, ”foarte săraci”, ridicăm munți de deșeuri, le tățăm și le lăsăm acolo. Nu facem selectarea lor separată, fiindcă din toate deșeurile vegetale se poate de făcut compost, dar asta trebuie să fie o inițiativă a oamenilor care vor să facă lucrul acesta.
Ce schimbări sau îmbunătățiri ați dori să vedeți în comunitatea din Soroca în ceea ce privește protejarea mediului și conservarea resurselor naturale?
Aș fi vrut tare mult ca să avem în oraș căi pietonale, pentru că atâți oameni care trăiesc în deal sau cei care vor să se ridice de jos în sus, să aibă posibilități bune, ceea ce înseamnă că ar fi fost niște trepte, nu pur și simplu care pot să meargă doar tinerii, dar la orice vârstă să fie posibil, ca atât să te urci cât și să te cobori. Așa idei am avut și chiar am încercat să le punem într-un proiect, n-a mers, dar orașul, adică mai ales consilierii ar fi fost foarte bine ca, când e vorba despre buget, să aloce. Pe parcurs la patru ani de zile, cât noi suntem aici cu cuțitul și pâinea în mână, dați să facem o cărare, un drum, nu cu mașini, dar să fie pur și simplu pentru aer ca să fie confortabil și să avem priveliște frumoase. Atunci omul e sănătos când are și priveliște frumoasă și mișcarea asta care ne favorizează organele respiratorii.
Care este mesajul dumneavoastră personal pentru locuitorii orașului Soroca în Ziua Mondială a Pământului în ceea ce privește angajamentul lor față de protejarea mediului înconjurator?
Dragi soroceni! Asfaltul pe noi nu ne hrănește, dar noi ne simțim confortabil și asta este foarte bine, deoarece ca să se simte pământul confortabil, noi trebuie să avem grijă de el. Prima grijă care trebuie să o avem este să nu aruncăm peste tot orice deșeu care nu ne convine. Fie că este în buzunar, fie că este o pungă, fie că… orice nu o fi. Cu atât mai mult vă rog foarte mult folosiți-vă de ceea ce a oferit și primăria de tomberoanele care sunt pentru deșeuri de plastic. Să ne învățăm a avea grijă atât de pământ cât și de celelalte componente ca să putem trăi în voie și în bună relație cu natură.
În calitate de președinte al asociației “EcoSor”, doamna Jamba, lucrează mult pentru a promova un stil de viață sustenabil. Prin proiecte și inițiative diverse, asociația își propune să educe și să inspire oamenii să devină mai conștienți de impactul lor asupra mediului și să ia măsuri concrete pentru a-l proteja.
