Acest cântec a lui Teodor Negară, pe versurile lui Ion Macovei, nu este unul ca multe altele pentru Anghelina Chisăliță din satul Dubna, raionul Soroca. De fapt îi descrie biografia, căci tatăl ei s-a prăpădit în cel de-al Doilea Război Mondial, iar mama sa a rămas văduvă cu trei copii. La cei 86 de ani ai săi, mătușa Alina, cum îi mai spun apropiații, a trecut prin greutăți de tot felul, iar vremurile de astăzi, zice femeia, chiar și iernile, sunt mult mai blânde ca cele de odinioară.
Este nostalgică după timpurile când mergea la colindat cu alți copii din mahala, iar în prezent se bucură când îi trec pragul urătorii și colindătorii. Dacă e cazul, le poate spune și ea niște colinde vechi de când hăul și budăul.
Toată viața a muncit la tutun și nu a avut grijă de sănătatea ei. Și-a pierdut vederea, iar fiindcă nu a avut copii, după ce a rămas văduvă de ea mai au grijă niște suflete bune. Cândva țesea în fiecare iarnă, astăzi nu mai poate. Unicul care o alină toată ziua este radioul, se mai ia cu cântecele pe care le-a îndrăgit și cântă de rând cu cei pe care-i aude.
Dar fiindcă la radio se difuzează nu doar muzică, ci și noutăți, mătușa Anghelina spune că aude des de Uniunea Europeană, ar vrea să fim și noi acolo, dar nu știe dacă va prinde aceste vremuri.
De un lucru este sigură femeia, nu vom merge în Uniunea Europeană cu mâinile în buzunare, iar contribuția noastră la marea cultură europeană va fi și prin tradițiile sărbătorilor de iarnă, păstrate și în acest colț de țară.
