În preajma campaniilor electorale, autoritățile, ONG-urile și partidele își aduc aminte de tineri. Unii îi îndeamnă să meargă la vot, alții – să aleagă nu doar să voteze, iar partidele și candidații promit că vor rezolva problemele tinerilor dacă aceștia le vor da votul. După alegeri însă, puține sunt cazurile când problemele acestora sunt rezolvate. De regulă, sunt puse „la murat” pentru vreo trei ani. Scuze și motive se găsesc. Dar de ce tinerii nu-și rezolvă singuri problemele – prin implicare?
Teoretic, orice tânăr își poate înainta candidatura și poate participa la alegeri, fie pe linie de partid, fie în calitate de candidat independent. Dar, în realitate, rar se întâmplă ca tinerii să fie incluși pe un loc cu șanse în listele partidelor. Să candideze independent pare și mai utopic. “În Consiliul Raional Soroca, din 33 de consilieri, sunt 2 persoane care au până la 35 de ani, spune Stela Zabrian, secretar al Consiliului Raional Soroca. Dar nu cred că acesta este un indicator bun referitor la implicarea tinerilor în viața politică la nivel local. Partidele au organizații de tineret, dar ele lucrează așa cum lucrează. Sunt tineri pe care partidul îi crește din tinerețe ca să ajungă lideri, dar eu nu știu atât de multe exemple. De obicei, ei sunt mobilizați pentru activități de partid, sunt instruiți și din toți aceștia, unul-doi ar putea să demonstreze capacitate și vor asimila tot materialul care le-a fost prezentat ca să-l poată folosi în viața de zi cu zi și să devină persoană activă politic. Ca un tânăr să devină cel puțin consilier, trebuie să facă parte dintr-un partid politic. Nu știu cât de activ ar trebui să fie un tânăr independent ca să acumuleze numărul necesar de semnături, apoi de voturi. Până acum toți tinerii au mers doar pe liste de partid. Cel puțin la Soroca așa a fost”.
Stela Zabrian, secretar al Consiliului Raional Soroca: “Sunt instituții specializate care se ocupă de tineri, cum ar fi Centrul de Resurse pentru Tineret “DACIA”. Ei au întreprins anumiți pași pentru educarea tinerilor în ceea ce privește instruirea lor la subiectul alegerilor, în general. Acel curs pentru tineri vizează Codul Electoral: semnificația votului, de ce trebuie să te implici, responsabilitatea civică etc. Tinerii mai întâi trebuie educați, fiindcă nu au un curs despre implicarea în viața politică. Însă nu toți tinerii au capacitatea și dorința de a se implica, iar un tânăr, ca să fie votat, trebuie să demonstreze că are capacitate. Capacitatea presupune cunoștințe, experiență de viață, activitate politică. Numai o persoană care dă dovadă de capacitate poate trage după sine pe cineva. Nu contează dacă este tânăr sau mai în vârstă. Contează dacă este activ, dacă știe cum și ce are de făcut”.
Centrul de Resurse pentru Tineret “DACIA” este o organizație care de ani buni instruiește tinerii din raionul Soroca. Unii se implică în proiectele implementate de CRT DACIA sau sunt aleși și activează în Consiliul Raional al Tinerilor ori în Consiliul Local al Tinerilor din municipiul Soroca. Pentru ca tinerii să se implice în alegerile locale care vin sau altele din viitor și să devină consilieri, aceștia urmează a fi formați ca lideri de opinie, să fie bine documentați cu privire la toate aspectele ce țin de alegeri și guvernare, consideră Stela Babici, directoare executivă al CRT DACIA. “În paralel, este necesar să fie realizate ample programe de educație civică în rândul tinerilor, fie în instituțiile de învățământ, instituții publice și organizații neguvernamentale. Promovarea Consiliilor Tinerilor rămâne un instrument important de pregătire a tinerilor pentru activitatea politică pe viitor. Sunt mai multe motive ca tinerii să facă politică la nivel local. În primul rând, apărarea intereselor tinerilor din funcții decizionale, inclusiv impunerea punctului de vedere al tinerilor în probleme de interes public”, susține Stela Babici.
Stela Babici, director executiv al CRT DACIA: “Autoritățile publice locale dispun de posibilități destul de largi pentru a stimula activismul politic al tinerilor. Având și resurse financiare, și personalul angajat, pot elabora și implementa programe de educație civică sistematice, prin care ar pregăti tinerii ca viitori primari, consilieri sau funcționari publici. Transferul de experiență către tineri de la cei deja în funcții ar fi unul din cele mai importante elemente din cadrul acestui program, dar și implicarea reală a tinerilor în procesele decizionale, care în final ar încuraja tânăra generație să fie activă civic pe termen lung”.
Deși, teoretic, tinerii sunt egali în drepturi cu cei vârstnici, realmente e altfel. “Pasivitatea și neîncrederea tinerilor în scrutinele electorale locale se datorează mai multor factori, continuă Stela Babici. Factorul determinant ține de modalitatea de a candida și procedurile deloc simple pentru înscrierea în cursa electorală. Pe de altă parte, tinerii nu au o reală posibilitate de a decide în interiorul formațiunilor politice ordinea candidaților pentru funcțiile de consilieri sau să influențeze înaintarea și aprobarea candidatului din partea partidului pentru funcția de primar. În cazul în care ar dori să meargă ca independenți, fie la funcția de consilier sau primar, aceștia sunt dezavantajați – nu au resursele necesare proprii pentru a-și promova candidatura”.
Robert Gatman, consilier în Consiliul Local al Tinerilor din municipiul Soroca:
„Pe viitor, m-aș implica în alegerile locale dacă situația politico-economică a țării se va schimba. Plănuiesc să plec peste hotare după liceu și probabilitatea să mă întorc e mică, dar dacă corupția din Moldova va fi distrusă și economia va crește, încât joburile să fie bine plătite – atunci la sigur mă întorc acasă. Desigur că aș vrea să ajut comunitatea și m-aș implica în alegerile locale. Tinerii ar trebui să facă politică la nivel local, deoarece ei sunt generația cu cele mai moderne și inovative idei. Doar că noi, tinerii, nu suntem luați în serios de generațiile mai în vârstă, chiar dacă avem idei bune și potențial”.
Dar până a afla cum stăm la capitolul tineri alegători la alegerile locale ce urmează, am tras cu ochiul la procentajul votanților la alegerile locale generale. Sistemul informațional al Comisiei Electorale Centrale a fost modificat în 2014, prin urmare comisia deține date statistice doar de la alegerile locale din 2015. Pentru grupul de vârstă 18-25 de ani (care de obicei la alegeri sunt incluși în categoria tineri) în raionul Soroca aveau dreptul să voteze 10893 de persoane. Dintre acestea doar 3629 cu vârsta între 18 și 25 de ani, ceea ce înseamnă că o treime din numărul total al tinerilor soroceni au mers la votare.
Cristina Cazac, consilieră în Consiliul Local al Tinerilor și Consiliul Raional al Tinerilor din Soroca:
„Sunt consilieră în consiliile tinerilor și aici am înțeles ca părerea mea poate fi auzita și luată în considerare, dacă mă implic. Noi suntem viitoarea generație, noi suntem viitorul și noi vom decide soarta noastră și a localității în care trăim. Cred că tinerii nu se implică în alegeri și nu candidează fiindcă persistă neîncrederea în sine și teama de a greși”.
Daniel Baran are 20 de ani, locuiește în satul Hristici și este unul dintre membrii Consiliului Raional al Tinerilor din Soroca. Ar vrea să devină consilier local pentru ca să dezvolte satul și să-și ajute consătenii. “Aș vrea să mă implic în alegerile locale deoarece îmi pasă de soarta localității, doresc să se facă schimbări în bine ca fiecare locuitor al satului să ducă un trai decent. Aş dori să devin consilier fiindcă vreau sa mă implic activ în viața fiecărui locuitor, să pot crea locuri de muncă în localitatea noastră. Pe viitor am în plan să candidez la anumite funcții și la nivel regional”. Daniel consideră că tinerii trebuie să facă politică fiindcă sunt mai energici și mai creativi decât cei mai în vârstă, iar cumătrismul este principalul obstacol în faptul că tinerii nu se regăsesc pe listele celor care pot fi votați.
Mihaela Melnic, consilieră în Consiliul Raional al Tinerilor din Soroca:
„M-aș implica în alegerile locale pentru un viitor mai bun, mai prosper, cu scopul de a transforma municipiul într-unul mult mai plăcut. Implicarea activă în alegerile locale ar fi un plus pentru oraș. Viziunea noastră, a tinerilor, este mult mai diferită de cea a autorităților publice actuale, de aceea implicarea noastră contează. Motivul e simplu: alte dorințe, alte scopuri – diferite de cele ale consilierilor prezenți la moment. Dorința de a face schimbări majore pentru un viitor mai bun. Pentru noi, tinerii, foarte mult contează susținerea celor apropiați și nu numai, dar un obstacol destul de des întâlnit la noi este stereotipul din societate la adresa tinerilor și neîncrederea în noi, dar și lipsa finanțelor”.
Laurenția Ursache activează în funcție de vicepreședintă a Consiliului Raional al Tinerilor din Soroca. Fiind o persoană activă, se implică în diverse activități extracurriculare. „Mie îmi pasă de prezent, de viitor și niciodată nu uit de trecut. Pe durata mandatului de consilier pe care îl dețin, am observat indiferența tinerilor, care persistă la un nivel foarte înalt, fapt care mă stimulează să fiu eu cea care le dă un impuls tuturor. Tinerii sunt cei care trebuie să înverzească țara, însă ei nu fac nimic pentru aceasta. Iată de ce aș vrea, chiar de la o vârstă fragedă, să mă implic în alegerile locale. Vreau să fiu cel care îi motivează, ca ei, la rândul lor, să se implice în alegeri. Aș vrea ca părerea mea să fie auzită, analizată și, dacă e bună, realizată! M-am gândit să candidez la alegeri, iar implicarea mea în alegerile locale poate fi o nouă ușă către un viitor prosper, spre un nou mod de gândire. Această decizie am luat-o pentru a demonstra celor de sus că și tinerii au opinie. Nu toți sunt indiferenți! Sunt tineri cărora le pasă cu adevărat de această minunată țară care se risipește ca nisipul printre degete. Prin noi, tinerii, țara noastră poate regenera”.
Laurenția Ursache, vicepreședinta Consiliului Raional al Tinerilor:
„Piedicile ar fi aceeași indiferență a maturilor, care nu au încredere în tineri. Tinerii nu sunt destul informați sau chiar susținuți de părinți ori profesori. Cea mai mare piedică o consider vârsta legală, deoarece doar după vârsta de 18 ani tinerii pot activa în politică. Aș dori să fie o lege care să permită cel puțin de la vârsta de 16 ani implicarea tinerilor în viața politică. Foarte mult îmi doresc pe viitor să mă implic în viața politică. Vreau ca odată fiind aleasă de popor în funcție de politician sau, cine știe?, poate președinte al țării, să nu dau greș, vreau ca cei care m-ar vota să fie mândri de alegerea pe care au făcut-o. Eu vreau ca părinții și rudele mele să se mândrească cu mine. Eu doresc să le demonstrez tuturor că e în puterile mele de a face imposibilul. Vreau să le arăt celor de până acum că se poate, că țara are viitor!”
Liviu Gornea este consilier în Consiliul Local al Tinerilor din municipiul Soroca și nu-și face planuri pentru politica activă. Uneori însă, se gândește că o implicare mai activă în viața politică ar putea genera efecte benefice pentru comunitate. „Unul din factorii care m-ar face să mă implic în alegerile locale ar fi dezechilibrul în societate și tehnicile decizionale învechite pe care le folosesc oamenii politici. Dacă voi găsi în mine curajul să îmi asum asemenea responsabilități, posibil că aș putea să candidez la un fotoliu de consilier. Mă gândesc uneori la acest lucru când văd neajunsurile societății în care trăiesc. Mă gândesc că dacă mă aflam într-o funcție de consilier aș fi putut genera alte abordări, alte idei. Dar momentan am alte planuri. Poate că pe viitor o să am mai mult curaj pentru a candida la vreun post de conducere”, susține Liviu.
Liviu Gornea, consilier în Consiliul Local al Tinerilor din municipiul Soroca:
„Aflându-mă în ipostaza tânărului interesat de mediul social din care face parte, sunt de părerea că este necesar ca tinerii să se implice activ în viața politică și cu atât mai mult să ocupe anumite posturi de conducere în rând cu persoanele cu experiență mai mare în acest domeniu. Numai conflictul de idei dintre noua și vechea generație ar putea conduce la atingerea unui compromis favorabil ambelor părți și la soluționarea obiectivă a anumitor probleme ce apar în societate. În plus, noile idei și viziuni ar putea influența pozitiv multe decizii. În opinia mea, motivele că tinerii nu doresc să devină consilieri aleși sau primari sunt: lipsa de experiență, stereotipurile care persistă în rândul societății că noi suntem prea tineri pentru a rezolva unele probleme serioase… Cred că cea mai importantă piedică ar fi faptul că tinerii nu sunt interesați de politică. De aici apare și lipsa susținerii tinerilor candidați”.
Consiliile elevilor, consiliile tinerilor și, poate, organizațiile de tineret ale unor partide rămân, deocamdată, singurele crescătorii de viitori consilieri, primari, deputați etc. Pentru ca proporția tinerilor să fie mai mare în organele de conducere ale statului, atât la nivel local, cât și republican, este nevoie de o viziune nouă a celor trecuți de a doua tinerețe și de o implicare cât mai activă a tinerei generații. Sau, poate, există și alte soluții?!
