Suntem mai puțini, mai bătrâni și mai urbanizați, iar jumătate dintre noi declară că vorbesc… moldoveneasca

0
144

Numărul populației a scăzut cu aproape 14 la sută în ultimii 10 ani. Concluzia se cuprinde în rezultatele preliminare ale Recensământului 2024, publicat de Biroul Național de Statistică (BNS). Astfel, numărul populației cu reședință obișnuită  a constituit puțin peste 2 milioane 400 de mii de persoane.

În comparație cu Recensământul din 2014, conform datelor preliminare ale Recensământului 2024, numărul populației (cu reședință obișnuită) a scăzut cu 13,9%, ponderea populației urbane a crescut de la 38,5% până la 46,4% (cu 7,9 puncte procentuale), iar aproape fiecare a 3 persoană cu reședință obișnuită din țară, locuia în municipiul Chișinău, comparativ cu fiecare a 5-a persoană la Recensământul din 2014.

Conform rezultatelor preliminare ale recensământului din 2024, din 2401,2 mii persoane, 46,4% (sau 1113,7 mii persoane) locuiau în mediul urban și 53,6% în mediul rural (1287,5 mii persoane).

Numărul populației a scăzut cu 13,9%, în comparație cu recensământul din 2014 (ritm mediu anual de 1,3%). Descreșterea numărului populației, în această perioadă, a fost influențată de reducerea sporului natural al populației  (în special în perioada pandemică) și soldul negativ al migrației externe.

Structura pe sexe a populației înregistrate la recensământul din 2024 a suferit modificări neînsemnate comparativ cu cel din anul 2014. Populația de sex feminin a continuat să fie predominantă, în 2024, constituind  1269,8 mii persoane sau 52,9% din total populație (comparativ cu 52,0% în 2014), iar populația masculină a constituit 1131.4 persoane sau 47,1% din populația țării (comparativ cu 48,0% la RPL 2014.

La 100 persoane de sex feminin (raport de masculinitate5) reveneau 89 persoane de sex masculin, în timp ce, în anul 2014, acest indicator a indicat un raport de 92 bărbați la 100 de femei. Cea mai pronunțată diferență se observă în regiunile de dezvoltare (RD) Nord (85 bărbați la 100 de femei), UTA Găgăuzia și Chișinău (87 bărbați la 100 de femei), iar cea mai mică diferență – în regiunile Centru și Sud, unde la 100 de femei revin circa 94 de bărbați.

La recensământul din 2024, din totalul populației, 99,1% au declarat că aveau cetățenia Republicii Moldova, din care 15,6% persoane au declarat că dețin și cetățenia altui(altor) state, comparativ cu recensământul din 2014 la care 99,5% din populație au declarat deținerea cetățeniei Republicii Moldova, inclusiv 5,6% a cetățeniei țării noastre și a altor state (Figura 6). În mun. Chișinău, se înregistrează o pondere mai mare a persoanelor care dețin concomitent cetățenia Republicii Moldova și a altor state – 26,2%, înregistrându-se o creștere, în comparație cu recensământul din 2014, cu 11,7 puncte procentuale.

Din totalul populației care a declarat etnia, la recensământul din 2024, persoanele care s-au declarat moldoveni și români constituie respectiv 77,2% și 7,9%. Dintre minoritățile etnice, s-au declarat ucraineni 4,9% din persoanele recenzate, găgăuzi 4,2%, ruși 3,2%, bulgari 1,6% și romi/țigani 0,4% (Figura 7).

Comparativ cu recensământul din 20146, la cel din 2024 se constată creșterea ponderii populației care s-a declarat ca moldoveni (de la 75,3% la 77,2%), români (de la 6,7% la 7,9%) și romi/țigani (de la 0,3% la 0,4%). Celelalte etnii înregistrează o scădere a proporției în total populație: ucrainenii de la 6,8% la 4,9%, rușii de la 4,1% la 3,2%, găgăuzii de la 4,4% la 4,2% și bulgarii de la 1,9% la 1,6%. Alte etnii însumează 0,5% din total populație recenzată care au declarat etnia.

Din totalul populației care a declarat limba maternă la RPL 2024, 49,2% au declarat ”limba moldovenească” ca limba maternă7 și 31,3% – limba română (Figura 9).

Astfel, ponderea populației care a declarat limba română ca limbă maternă este în creștere cu 8,1 puncte procentuale, față de recensământul din 2014 (23,2%), iar a celor care au declarat ”limba moldovenească” – în scădere cu 7,8 puncte procentuale (56,9% la RPL 2014). Dintre alte limbi declarate ca limbă maternă se remarcă limba rusă – cu 11,1%, urmată de găgăuză cu 3,8%, ucraineană cu 2,9% și bulgară – 1,2%.

Distribuția teritorială arată o pondere mai mare a celor care au declarat limba română ca limbă maternă în mun. Chișinău (47,9%), limba găgăuză în UTA Găgăuzia (77,7%), ucraineană în RD Nord (6,3%) și bulgară în RD Sud (6,7%). Limba rusă prezintă pondere mai semnificativă în RD Nord (13,0%) și mediul urban din toate regiunile.

SURSA: anticoruptie.md


Articolul precedentHoroscopul zilei de 31 ianuarie 2025. Taurii au nevoie de echilibru în viața lor. Află ce se întâmplă cu zodia ta
Articolul următorCurs valutar, 31 ianuarie 2025: euro „se îngrașă” cu 3 bani, iar dolarul se mărește cu 4 bani
OdN
fondat la 3.11.1998, înregistrat la Camera Înregistrărilor de Stat, membru al Asociaţiei Presei Independente afiliate WAN (Organizaţiei Internaţionale a Ziarelor) din anul 1999, este primul ziar din câmpia Sorocii, care este inclus în Catalogul ÎS "Poşta Moldovei", apare în limba română

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.