Un reportaj amplu dedicat orașului Soroca a fost publicat, în premieră, în revista israeliană de turism și natură „Teva HaDvarim”. Pe opt pagini color, jurnalistul și fotograful Eduard Doks invită cititorii israelieni să descopere „Mica Elveție” de pe malul Nistrului – locul unde legendele despre baronul romilor, istoria evreiască și arhitectura unică se împletesc într-o poveste fascinantă despre diversitate și identitate.
Soroca, orașul legendelor
Articolul semnat de Eduard Doks deschide o perspectivă inedită asupra nordului Republicii Moldova. Autorul descrie Soroca drept o „bijuterie ascunsă” a regiunii, în care se regăsesc urme istorice, credințe, mituri și personaje ce trăiesc la granița dintre realitate și legendă.
„Pe culmea unde se află Lumânarea Recunoștinței se deschide o priveliște panoramică de o frumusețe care taie respirația. De aici, Nistrul desparte Moldova de Ucraina și amintește de trecutul comun al acestor popoare”, notează jurnalistul.
De la Cetatea lui Ștefan cel Mare la dealul romilor
Doks își continuă călătoria la Cetatea Soroca, una dintre fortificațiile emblematice construite de Ștefan cel Mare în secolul al XV-lea. Reportajul subliniază valoarea istorică a monumentului, astăzi prezent și pe bancnota de 20 de lei moldovenești. După o oprire la una dintre tavernele locale, autorul urcă spre dealul romilor — un loc plin de contraste, unde palate fastuoase se înalță alături de case modeste. „Soroca este unică în lume: aici evreii vorbeau romani, iar romii vorbeau idiș”, relatează Doks, surprinzând esența conviețuirii multiculturale care definește orașul.
Întâlnirea cu baronul romilor
Un capitol aparte al reportajului este dedicat întâlnirii cu baronul romilor din Soroca, Artur Cerari, o figură carismatică și controversată. Autorul îl descrie cu umor și empatie: „Cu pălăria și barba sa albă, ar putea trece ușor drept un rabin hasidic”. Baronul îi primește pe jurnaliști în curtea sa, le vorbește în idiș și le oferă o adevărată lecție despre istoria orală a poporului rom. „Toate civilizațiile lumii au început de la noi – de la romi și frații noștri evrei”, spune Cerari, amintind și de legenda potrivit căreia romii l-ar fi ajutat pe Ștefan cel Mare să forjeze armele pentru apărarea cetății.
Moștenirea evreiască din Soroca
Reportajul explorează și trecutul evreiesc al orașului, prin vizita la ultima sinagogă funcțională din Soroca, construită acum mai bine de două secole. „Cândva existau 22 de sinagogi, iar în anii ’40 peste aici locuiau mulți evrei. După război, puțini s-au întors. Cei rămași continuă tradițiile și mențin vie memoria comunității”, spune Arkadii, unul dintre reprezentanții comunității evreiești locale, citat de autor. Doks notează cu emoție că vizita la sinagogă i-a trezit amintiri din copilărie și povești despre deportările din Transnistria, acolo unde a fost trimisă și bunica sa în 1941.
Soroca – simbol al conviețuirii
Fotografiile publicate în revistă surprind frumusețea Nistrului, măreția cetății și diversitatea arhitecturală a orașului, dar și scene cotidiene din comunitatea romă și evreiască. Prin prisma jurnalistului israelian, Soroca devine nu doar o destinație turistică, ci o lecție despre memorie, toleranță și identitate.
„Aceasta este o țesătură de culturi – fiecare piatră, fiecare poveste poartă amprenta trecutului comun al evreilor, romilor și moldovenilor”, concluzionează Doks.
Impact internațional
Publicarea reportajului în „Teva HaDvarim” marchează o premieră pentru Moldova în presa israeliană de turism. Revista, una dintre cele mai cunoscute publicații de profil din Israel, oferă lunar destinații exclusiviste și analize culturale. Prezența Sorocii pe opt pagini reprezintă o oportunitate majoră de promovare a patrimoniului turistic al Moldovei și de consolidare a imaginii sale culturale în străinătate.
Articolul lui Eduard Doks pune Soroca pe harta internațională a curiozității culturale și a dialogului între popoare. „Mica Elveția” a Moldovei, cum a numit-o scriitorul Ilia Ehrenburg, își confirmă reputația de loc unde se întâlnesc legendele, credința și prietenia între oameni.
