După ani buni în care autoritățile locale din Soroca nu doresc să ridice un monument în memoria celor represați și deportați de Uniunea Sovietică, anul acesta victimele deportărilor în Siberia au venit cu flori și lumânări la Consiliul Raional și Primăria Soroca. În lipsa unui monument la care s-ar putea reculege, aceștia le-au depus pe pragul instituției publice și au așteptat ca la ora 8:00 să vină conducătorii raionului și ai municipiului pentru a-i vedea și a discuta repetat despre această problemă.
Fiindcă pe alături treceau doar angajați ai structurilor publice, nu și conducătorii decidenți, aceștia l-au sunat pe Veaceslav Rusnac, președintele raionului Soroca.
Acesta nu a răspuns la telefon, astfel că au contactat-o pe Lilia Pilipețchi, primarul municipiului Soroca, care i-a anunțat că se află în concediu.
Viceprimarul municipiului Soroca, Valeriu Ghimpu i-a ignorat și nu a dorit să discute cu ei, în schimb au fost ascultați de Iurie Tănase, vicepreședintele raionului Soroca.
Ulterior deportații și descendenții din aceste familii au fost invitați în sala de protocol, unde a fost delegat să discute cu ei Nicolae Leșan, juristul Primăriei.
Apoi, aceștia au fost rugați să treacă în sala de ședințe unde au participat și Iurie Tănase, vicepreședintele raionului Soroca cu Ghenadie Mînăscurtă, viceprimarul raionului Soroca.
Apropo, soluția propusă de Iurie Tănase, ca subiectul să fie dezbătut și decis de Consiliul Municipal, nu este o noutate, un proiect similar de decizie a fost inclus la o ședință într-un mandat anterior al consiliului, subiectului fiindu-i dedicate tocmai 23 de secunde și nu au fost acumulate voturile necesare.
Am discutat cu Veaceslav Rusnac, Președintele Raionului Soroca la subiectul dat, acesta spune că problema nu se rezolvă nu fiindcă nu-și doresc, ci din lipsa banilor în bugetul raional.
În ultimii ani Asociației Obștești „Supraviețuitorii Represiunilor Politice” din Soroca li s-a spus să-și proiecteze și construiască ei monumentul, iar autoritățile vor veni cu o contribuție, soluția fiind de fapt o bătaie de joc față de memoria acestor oameni și a multor deportați care nu au supraviețuit. Amintim că astăzi se împlinesc 74 de ani de la al doilea val al deportărilor sovietice din Basarabia şi Nordul Bucovinei.
CITIȚI ȘI
Deportații soroceni – represați în 1941, ignorați și în 2022. Până când?
Valentina Leșan din Soroca: Mărturii dureroase din deportările sovietice / VIDEO
Ludmila Gluşchevici: „În timpul deportărilor ne-am pierdut demnitatea de oameni”
Nadejda Smirnov: “Noi nicidecum nu am fost eliberați, cum ni se zicea, dar ocupați. Totul a fost o minciună”
Deportările, rană care doare și după multe decenii
Virginia Prepeliță: “În primul rând, sovieticii se străduiau să nimicească oamenii care judecau și cugetau”
