Partidul politic Alianța Moldovenii (PAM) a fost înregistrat în anul 2021. Pe rețelele de socializare formațiunea s-a activizat cu puțin mai mult de o lună înainte de a fi înregistrat la Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru alegerile parlamentare din septembrie curent. În competiția pentru Parlament, PAM a propus o listă cu 57 de candidați la fotoliul de deputat. Președinte al partidului este Denis Roșca.
Un nou/vechi partid
Conform informațiilor pe de pagina web a Agenției Servicii Publice, Partidul Alianța Moldovenii a fost înregistrat pe 18 martie 2021, însă formațiunea nu a participat în alegerile parlamentare din iulie 2021. Totuși, potrivit portalului alegeri.md, PAM a participat la scrutinul din 2021, însă cu numele Partidul Puterea Oamenilor, care îl avea în frunte pe ex-primarul capitalei, Ruslan Codreanu. În acel scrutin, partidul propusese o listă total diferită a candidaților, dar și o lista mai mică de obiective, care urmăreau să rezolve „problemele reale ale oamenilor” și se bazau pe trei piloni – educație și sănătate, economie și agricultură și mediul înconjurător. Activitatea pe rețele a partidului a durat până la sfârșitul lunii aprilie 2024.
Pentru alegerile din 2025, PAM vine cu o cu totul altă identitate, dar și viziune – este un partid al moldovenilor, care sunt o națiune diferită de cea românească și vorbesc limba moldovenească, care este alta decât cea română. PAM se disociază de tendințele pro-europene sau pro-ruse, afirmând că interesele naționale ale moldovenilor pot să nu aibă legătură cu vreuna dintre aceste direcții.
„Dar, în același timp, politicienii noștri vorbesc mult despre cît de bine este în Europa sau cît de important este să fim prieteni cu Rusia. Acești oameni depind de străini, ale căror interese nu coincid întotdeauna cu interesele țării noastre, și nu vor nici măcar să-și imagineze posibilitatea ca țara noastră să fie prietenă cu toată lumea, dar, în același timp, să se ghideze de interesele noastre naționale.”, scrie formațiunea pe pagina sa web.
Noi ca nimeni și nimeni ca noi
Pe pagina web a partidului se explică de ce moldovenii sunt un popor aparte, de ce limba moldovenească este diferită de română. Membrii partidului vorbesc despre rolul culturii moldovenești în formarea culturii României, despre rolul moldovenilor în crearea României și răspund la întrebarea „De ce nu sîntem români?”. Informația prezentată despre limba moldovenească are tente de nostalgie după limba rusă.
În limba moldovenească există sunete corespunzătoare literelor alfabetului chirilic: ш, щ, ц, э, ы, ь, й. În alfabetul latin nu există astfel de litere, așa că există combinații de mai multe litere care înseamnă un singur sunet și litere cu „codițe”, „păsărele” și „acoperișuri” în partea de sus și de jos – ș, sc, ț, ă, ă, â, î, i. Diftongul moldovenesc „dz”, unic pentru limbile balcanice, folosit în cuvintele dzice, dzile, dzama, dzîua etc., a dispărut din română.
La fel, publicația formațiunii prezintă un șir de „documente istorice falsificate”, în care în original este scris despre „pămînturile Ungrovlahe (numele țării Ungrovlahia), dar în traducerile în limba română, în ediția Academiei Române din 1953, țara se numește deja „Țara Românească”.”
Conectarea cu electoratul
În iulie curent, pagina web și rețelele de socializare ale PAM au început a prinde viață. Apar primele noutăți și postări despre membrii partidului, viziunea și misiunea formațiunii, precum și Strategia de dezvoltare a Republicii Moldova pînă în anul 2040 „CUM SĂ DEVINĂ MOLDOVA PROSPERĂ, IAR MOLDOVENII – FERICIȚI”.
În scurt timp, PAM anunță organizarea „Summit-ului Moldovenii”, prezentat drept o platformă de discuții pentru profesioniști din diverse domenii din întreaga țară, care își doresc să scoată Moldova din stagnare și să contribuie la prosperarea țării.
„Scopul acestui summit este simplu, dar esențial: să ne adunăm ca neam, să discutăm sincer și deschis despre direcția în care merge țara și să propunem soluții reale pentru crizele pe care le trăim. De prea mulți ani, am așteptat ca alții să ne spună cum trebuie să trăim. Am așteptat soluții din capitale străine. Am sperat că reformele gîndite de consultanți din afară ne vor ridica din sărăcie. Dar realitatea este că nimeni nu cunoaște mai bine Moldova decît înșiși moldovenii.”
Evenimentul s-a desfășurat pe 24 iulie în incinta Convention Center Radisson Blu Leogrand Hotel.
Rețeta unei Moldove prospere
În următoarele săptămâni PAM au organizat „mese rotunde naționale” pe diverse subiecte din strategia partidului, în cadrul cărora, potrivit membrilor formațiunii, s-au făcut consultări publice pentru a considera opiniile moldovenilor în elaborarea programului de implementare a strategiei partidului.
Strategia vizează, între altele reforma puterii, dezvoltarea economică şi optimizarea politicii sociale, reformarea sistemului de finanțare a economiei și a familiilor, dar și îmbunătățirea sistemului fiscal. La fel, strategia include dezvoltarea industriei IT, a domeniilor culturii, științei, educației și sănătății, creșterea natalității și implementarea măsurilor care să ducă la repatrierea compatrioților care au emigrat. PAM își propune creșterea eficienței politicii externe a statului, optimizarea sistemului de asigurare a securităţii naţionale, dezvoltarea statului de drept în Moldova, precum și formarea unei societăți civile mature. Nu în ultimul rând, strategia PAM are în vizor îmbunătățirea sistemului autonomiei locale, dar și restabilirea integrității teritoriale a Republicii Moldova, care până acum nu a fost soluționată, potrivit membrilor săi, din cauza că autorităţile Moldovei nu au elaborat o strategie adecvată şi eficientă de soluţionare a conflictului transnistrean.
La mijlocul lunii august, PAM a prezentat și 26 de proiecte de lege – „un ansamblu de măsuri prioritare pentru stoparea degradării economiei moldovenești și începutul modernizării țării.
Totodată, PAM a elaborat și un plan de industrializare a Republicii Moldova. Documentul include un scurt profil al fiecărui raion, inclusiv cele din stânga Nistrului, și un profil investițional.
Conducere fără moldovence
La cârma PAM sunt președintele formațiunii, Denis Roșca, economist de formare și doi vicepreședinți – Dumitru Roibu și Nicolae Pascaru. Secretar general al partidului este Victor Marahovschi.
Președintele PAM s-a născut în satul Lăpușna, raionul Hîncești. A absolvit Academia de Studii Economice din Moldova, specialitatea Finanțe și Contabilitatea Firmei, iar masteratul l-a susținut în Administrarea Afacerilor.
În perioada 2006-2014 Roșca a activat în calitate de administrator al Rodev Prim SRL (se ocupă cu vânzarea materialelor de construcție), al cărei fondator este, apoi doi ani a fost consultant în cadrul Agenției de Intervenții și Plăți pentru Agricultură. Din 2016 el este administrator al Vertical Tex SRL, fondată de Roșca Nadejda. În CV el a indicat că este autor al câtorva cărți: Nivelurile industrializării, Resursele interne neexploatate ale Moldovei, Gestionarea procesului de industrializare a Republicii Moldova, însă în presă s-a scris despre Cartea de Aur, în care prezintă persoane cu rădăcini basarabene, care au devenit cunoscuți la nivel internațional.
În 2024, Denis Roșca era prim-vicepreședintele și co-fondator al Partidului Acasă Construim Europa „PACE”, căruia CEC i-a respins cererea de înregistrare în calitate de participant la referendum. La 8 iunie 2025 el a fost ales președinte al PAM.
Vicepreședintele partidului Dumitru Roibu s-a născut în Chișinău, în 1991. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova, facultatea Relații Internaționale. A realizat o serie de proiecte privind schimbul internațional de tineri, iar între 2015-2016 a fost asistent de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Tot în 2016 este fondator și președinte al Mișcării de Tineret Urmașii lui Ștefan, iar în 2017 a fost președinte al Comisiei pentru Tineret din cadrul Consiliului Societății Civile de pe lângă Președintele Republicii Moldova. În 2021 Dumitru Roibu a activat în calitate de președint Executiv al YMCA Moldova.
Cel de-al doilea vicepreședinte al formațiunii, Nicolae Pascaru, a fost născut în 1975 în satul Chircăiești. A studiat timp de un an la Colegiul de Poliție (1995-1996), după care – dreptul, la Universitatea de Studii Umanistice din Moldova și a făcut magistratura în politologie la Academia de Administrare Publică de pe lângă Președintele Republicii Moldova (2009-2011).
Între anii 1995-1998 Pascaru a fost angajat al Detaşamentului Special de Pază din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, după care, începând cu anul 1998, a fost profesor-antrenor în cadrul mai multor instituții. Din anul 2017 el devine vicepreședinte al Comisiei pentru culte și patrimoniu cultural al Consiliului Societății Civile pe lângă Președintele Republicii Moldova. În 2019-2020 Nicolae Pascaru a fost consilier al Consiliului municipal Chișinău, iar în 2020-2021 a deținut mandatul de deputat în Parlamentul Republicii Moldova în fracțiunea PSRM.
Secretarul general al PAM, Victor Marahovschi, are 46 de ani, are studii juridice și este fost ofițer în cadrul structurilor de grăniceri ale Republicii Moldova. El a absolvit Universitatea Real-Umanistică din Cahul, după care a urmat cursuri de perfecționare în domeniul administrației publice la Academia de Administrare Publică pe lângă Președintele Republicii Moldova. Între anii 1997 – 2010 a deținut diverse funcții în cadrul subdiviziunilor Serviciului de grăniceri și în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, iar în perioada 2011 – 2025 a fost director al întreprinderii Piscicola Ivancea. La fel, între 2019-2024 Marahovschi a fost consilier în Consiliul Comunei Ivancea.
Venituri și averi
Președintele formațiunii, Denis Roșca, a declarat la CEC venituri din servicii de consultanță de 181897 de lei și alți 98709.56 lei din indemnizația pentru copii. Familia sa deține apartament procurat în 2019, un teren intravilan obținut prin donație în 2007 și un autoturism Toyota Avensis, anul de fabricație 2005. Potrivit declarației el este proprietarul SRL Rodev Prim și Vertical TEX.
La capitolul interese personale în afară de președinte al PAM, Denis Roșca mai indică funcția de președinte al AO Eforturi comune în educație și cea de administrator al asociațiilor ESTHER și Colina Magura.
Vicepreședintele PAM Dumitru Roibu a indicat în declarația pentru anul 2024 salarii din trei surse – 33098 lei de la Nectar-S SRL, 24000 de lei de la Fundația pentru dezvoltare ecologică Ecodava și 424829 lei de la Alianța națională YMCA. La fel, el a avut salarii din activitate didactică în cadrul Asociației Academia de inovare și schimbare prin educație – 4835,16 lei și 24000 de lei de la Universitatea de Studii Politice și Economice Europene Constantin Stere. Alți 32.71 lei și 5.83 lei au fost obținuți din dobânzi de la două bănci comerciale, unde a declarat că are două conturi bancare – de 47.94 euro și 1355.80 lei. Veniturile familiei au fost completate cu 159083 de lei din indemnizația lunară pentru creșterea copilului, indemnizația unică la naștere – 21.000 de lei, indemnizația de maternitate – 12000 de lei și concediu de maternitate – 235000 de lei. Familia Roibu deține un apartament de 46 m², procurat în 2024.
Pe lângă funcția de vicepreședinte al PAM, Dumitru Roibu mai este președinte la alte cinci asociații și este administrator al unui SRL.
Nicolae Pascaru a declarat pentru anul 2024 salarii din două surse – 13.000 de lei de la Alianța națională YMCA și 160.000 de lei de la Fundația pentru dezvoltare ecologică Ecodava. El are în proprietate o casă de locuit, construită cu forțe proprii între anii 2018-2024, patru terenuri intravilane, procurate în perioada 2015-2022 și două autoturisme – Toyota Corola Cross (anul fabricației 2024) și un Jaguar E-Pace (2019).
Pascaru este membru al Consiliului asociații Alianța națională YMCA, președinte al Consiliului fundației Ecodava și administrator al Asociației Voievod.
Printre cei 57 candidații propuși de partid figurează juriști, jurnaliști, economiști, pedagogi, lucrători medicali, arhitecți, antrenori, contabili și mai multe persoane temporar neangajate în câmpul muncii. Presa a notat că printre cei mai bogați candidați înaintați de partid sunt Rostislav Trifoi, manager al unui SRL, Victor Marahovschi, secretarul general al formațiunii și Angela Marahovschi și Irina Pascari, șomeră în momentul completării declarației.
Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei „Test de integritate”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice și portalul Anticoruptie.md.
Pentru a deconspira mai multe scheme de corupție și delapidare a banilor publici, încălcări ale drepturilor omului avem nevoie de susținere. Ne poți ajuta cu o contribuție pentru echipa Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova prin Patreon sau poți redirecționa anual 2% din impozitul pe venit, pentru jurnalismul de investigație, cod fiscal al Centrului de Investigații Jurnalistice – 1019620008889.
Autor: Mihaela CIBOTARU
