Satul Colibași din raionul Cahul este locul de reședință a peste 5 mii de moldoveni. Aici școlile și grădinițele sunt reparate, parcul – amenajat, aici există apeduct și sistem de salubrizare. În ultimii 10 ani, a fost renovată și casa de cultură, reparată policlinica, construită o sală polivalentă și înnoită stația de pompieri. De aceste proiecte și servicii beneficiază și locuitorii satelor alăturate, Vadul lui Isac și Brînza.
Colibași are și faima unui sat care a atras mai multe fonduri europene și nu numai, de proiectele implementate beneficiind inclusiv funcționarii primăriei, cei care contribuie nemijlocit la modernizarea localității.
Pentru că totul sună prea bine pentru a fi adevărat despre un sat din Republica Moldova, ne-am întrebat ce fac autoritățile locale din Colibași, de reușesc să dezvolte satul și să-l transforme într-o localitate unde oamenii vor să rămână. Dar, și mai important, ne-am propus să aflăm ce-i motivează pe angajații primăriei să se dedice muncii, în pofida salariului nesatisfăcător.
Mai puțin buget de local, mai multe fonduri externe
În general, în cel mai bun caz, doar 40% din bugetele satelor din Republica Moldova sunt acumulate din venituri proprii. Aici se înscriu taxele locale, impozitul funciar, impozite pe imobile, dar și unele impozite pe venit pentru persoanele fizice. Deși cea mai mare parte din venituri sunt colectate din TVA și accize, acestea pleacă direct la bugetul de stat care, la rândul său, este redistribuit localităților pentru a acoperi necesitățile curente, cum ar fi plata salariilor funcționarilor publici.
Primăriile mai pot beneficia de bani din fonduri naționale de investiții pe diferite domenii:
- Fondul Rutier pentru reparație de drumuri, iar aici autoritățile împart banii în funcție de populația localității;
- Fondul de Eficiență Energetică;
- Fondul de dezvoltare regională pentru proiecte care vizează dezvoltarea și întreținerea stațiilor de epurare, sistemelor de canalizare, a apeductelor și a drumurilor regionale. Însă accesul la aceste fonduri este limitat, fiind distribuite doar la cererea autorităților locale.
O soluție pentru acoperirea cheltuielilor pentru dezvoltarea localității sunt fondurile europene. Însă acestea sunt puține și accesul la ele este limitat. „Sunt și proiecte unde finanțatorii nu acceptă primării, dar în schimb acceptă asociații obștești locale. Aici deja fiecare primărie colaborează cu oamenii din sat pentru a forma o asociație, a scrie proiecte, a aplica cu ele și a aduce banii, în final, tot în comunitate. Primăria în multe cazuri este partener al proiectului”, explică Viorel Furdui, directorul Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM).
Uneori, cel mai bun finanțator e diaspora
Pe lângă donatorii internaționali, Colibași a reușit să atragă cu succes contribuția diasporei. Primarul satului susține că, la fel ca în alte localități, aproape un sfert din populația activă pe piața muncii se află peste hotare. Totuși, el a reușit să transforme acest lucru în o oportunitate. Diaspora este destul de activă și se implică în diverse proiecte sociale din sat, inclusiv colectarea de bani pentru persoanele nevoiașe.
Cea mai mare realizare împreună cu diaspora a fost deschiderea sălii polivalente în clădirea fostului cinematograf din centrul satului, aflat în paragină de mai mulți ani. Pentru acest proiect, primăria a obținut o finanțare de 20 de mii de euro de la PNUD, însă trebuia să vină și cu o contribuție proprie. Astfel, autoritățile locale au lansat campania de colectare de fonduri „Mod de viață sănătos pentru satul Colibași”, în cadrul căreia s-au adunat aproape 90 de mii de lei din cele 77 propuse inițial. În prezent, Colibași este printre puținele sate din Republica Moldova unde există o sală de sport.
Mai multe proiecte pentru sat, aceleași salarii pentru funcționarii publici
Conform legislației Republicii Moldova, Primăria este responsabilă de executarea bugetului local și asigurarea transparenței în execuția acestuia. Iar primarul, conform art. 29, are o serie de atribuții, printre care: încheierea actelor juridice în numele localității, numirea și destituirea angajaților, stabilirea de atribuții pentru viceprimari, administrarea bugetului, inventarierea și administrarea bunurilor, supravegherea piețelor, târgurilor, parcurilor și spațiilor verzi, protecția patrimoniului cultural, asigurarea elaborării studiilor de fezabilitate, precum și fortificarea relațiilor de colaborare cu localități din alte țări.
În același timp, atribuțiile primarului sunt oarecum limitate, acesta, dar și viceprimarii, cad sub incidența legii cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, iar angajații primăriei au statut de funcționar public, conform Legii nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.
„Conform legii, funcționarii publici nu au dreptul să dețină alte funcții remunerate cu excepția celor didactice și științifice. Asta e o barieră mare la nivel local, pentru că, după schimbările care au avut loc în ultimii ani la legea salarizării, statutul lor de funcționar public nu le mai dă nimic. Din contra, îi blochează să aibă venituri suplimentare care i-ar motiva să rămână în funcție. Dacă înainte aveau avantaje pe plan social – pensii mai mari sau să iasă mai devreme cu 5 ani la pensie, acum, deoarece aceste avantaje au dispărut, a dispărut și sensul acestui statut de funcționar public”, a spus Viorel Furdui, directorul CALM.
Conform unui raport din 2019 elaborat de Transparency International Moldova, printre principalele argumente de a lucra în serviciul public respondenții au invocat oportunitatea de a crește profesional, posibilitatea de a avea un lucru stabil, dorința de a fi util instituției, posibilitatea de a face carieră. Printre alte motive au fost menționate, în special, satisfacția de la muncă, lucrul interesant, salariul și condițiile mai convenabile, comparativ cu sectorul privat (de ex., durata mai mare a concediului pentru îngrijirea copilului) ș.a.
Totuși, acest sondaj a fost făcut printre angajații ministerelor și agențiilor de stat, acolo unde există oportunitate de creștere profesională și, implicit, salarială. Chiar dacă nu au fost încă elaborate studii și sondaje printre angajații autorităților locale, Viorel Furdui consideră că fluxul personalului și lipsa motivației ține de salariile mici. „Din informația pe care o avem, este un deficit din ce în ce mai mare de cadre în administrația locală. Lipsesc contabili. De exemplu, 90% din inginerii cadastrali nu sunt specialiști în domeniu, pentru că la salariile care sunt în administrație nimeni nu vine. Deficit este înregistrat pe toate categoriile”, a spus Viorel Furdui.
| Salariul unui specialist la nivel local pornește de la 6000 de lei brut și poate crește doar în funcție de vechimea în muncă, studii și grad. De asemenea, funcționarii publici pot beneficia de bonusuri, în funcție de evaluarea performanțelor, dar nu mai mult de 10% din salariul brut. Potrivit unui raport al Cancelariei de Stat din 2018, calificativul „foarte bine” este acordat mai des (aproape 100%) angajaților primăriilor.
Totodată, potrivit Biroului Național de Statistică, cheltuielile lunare de consum sunt de câte 3400 de lei pentru familii de o persoană, iar într-o familie de 5 membri, costul de trai se ridică la câte 2000 per persoană, adică un total de 10 mii de lei. Respectiv, dacă un tânăr specialist necăsătorit își poate permite să trăiască din 6000 de lei, odată cu formarea unei familii lucrurile devin mai complicate. |
În 2018, rata fluctuației funcționarilor publici a ajuns la 16%, comparativ cu 10% în 2010. Această problemă este confirmată și de Andrei Cantemir, expert pe guvernare locală în cadrul programului „Comunitatea Mea”. „Volumul de lucru este mare, responsabilitatea este la fel. Salariile, pe de altă parte, sunt modeste. Este prin urmare atestată și o fluctuație mare de cadre în unele cazuri. Cel mai des, nouă ni s-a spus, în acele localități unde se atestă aceste fenomene, nu sunt metode de a ține motivat un salariat. Este da, salariu, poate premiile, poate cursurile profesionale. Dar, dacă profesionistul evoluează, odată ce apare o oportunitate mai bună de creștere în carieră, el pleacă”, explică acesta.
Soluții pentru eficiență din extern
Pentru al treilea an consecutiv, programul „Comunitatea Mea” dezvoltă un instrument menit să întărească guvernarea la nivel local în Republica Moldova, făcând-o mai transparentă și mai responsabilă în fața cetățenilor.
În cadrul inițiativei, experții utilizează instrumentul FOCAS, care are ca scop evaluarea capacității de bază a autorităților locale. În principiu, aceștia ajută autoritățile publice să-și evalueze capacitățile și să planifice activitățile de dezvoltare a acestora.
În prezent, proiectul are 87 de localități partenere, printre care și satul Colibași. Numărul este în creștere constant, cu câte 20-30 de localități pe an. Primăriile primesc un formular care le ajută să-și structureze planurile de activitate pentru anul următor, având la bază șase grupe de priorități precum:
- Planificarea organizațională și strategică;
- Prestarea serviciilor;
- Managementul financiar;
- Participarea cetățenească și transparența;
- Managementul proiectelor;
- Resurse umane.
Astfel, este cuprinsă practic toată „bucătăria internă a unei primării”. Satele participante se autoevaluează la final de an, ca să înțeleagă dacă au respectat sau îndeplinit prioritățile setate. Repetat, acest ciclu ajută la creșterea eficienței unei primării.
„Prima constatare este că acest instrument este recunoscut ca important și cu o valoare practică pentru sporirea calității proceselor pe care le au”, spune Andrei Cantemir, expert IREX în cadrul proiectului „Comunitatea Mea”.
Expertul mai spune că în cazul unor localități care au participat în fiecare an, printre care și primăria satului Colibași, pot fi observate anumite îmbunătățiri ale proceselor de lucru. Un aspect important al acestui proiect sunt și banii, iar proiectul oferă 60 de mii de euro pentru soluționarea anumitor probleme locale.
Ce spun angajații primăriei?
Revenind la angajații primăriei Colibași, discutăm cu Valentina Cojan, care lucrează deja de peste 10 ani în calitate de perceptoare fiscală. Ea spune că mai mult funcția a ales-o pe ea și nu invers. Femeia s-a mutat în Colibași după ce s-a căsătorit cu un localnic.
Condițiile de lucru ale acesteia s-au îmbunătățit, consideră ea, dar cel mai mult o bucură că în sat „se mișcă lucrurile”. „Tot ce s-a realizat a fost de bine, cred. Au fost multe proiecte și s-au făcut multe în sat în perioada de când trăiesc aici. Eu mă bucur pentru că în primul rând nu doar sunt angajată, dar și trăiesc într-un sat care crește”, spune ea.
Totodată, Valentina spune că și antreprenorii locali au devenit mai înțelegători în privința impozitelor. „Oamenii înțeleg că taxele sunt obligatorii. Ei deja știu că-s lucruri care trebuie achitate și le achită, pentru că legea e lege și regulamentul este regulament”, susține specialista.
O altă angajată, secretara primăriei Colibași, este Mariana Niță, revenită în la începutul anului acasă. Ea spune că nu regretă, ba din contra, îi sfătuiește și pe alții să-i urmeze gestul. „Deocamdată, am venit cu ideea să stăm permanent. Nici idei nu am să plec acum din sat. M-am acomodat foarte bine, colectivul este foarte primitor, plăcut. Eu le spun și altora de peste hotare că nu regret că am venit acasă”, afirmă aceasta.
Aceasta consideră că există încă multe domenii unde mai este de lucru, însă proiectele deja implementate din surse externe aduc beneficii pentru toți locuitorii satului. „Eu cred că toată lumea vede impactul participării la proiecte ca pe un lucru foarte benefic”.
Un factor important care a motivat-o să revină acasă și să se angajeze la primărie este faptul că satul și-a dezvoltat serviciile sociale în ultimii ani, că există condiții mai bune, dar și costurile de viață nu sunt așa de ridicate precum la oraș.
„Am văzut că se face câte ceva în satul Colibași, cresc condițiile bune și merită să vii înapoi”, spune Mariana Niță. „Când condițiile sunt proaste, vezi că nu se face nimic, îți pui întrebarea de ce ai vrea să te întorci acasă? Dar când vezi că satul înflorește, atunci revii cu drag.”
