Săptămâna trecută, informam într-un interviu realizat cu cu Oleg Damir, inspector superior al Direcţiei raionale Siguranţa Alimentelor (DSA), „Nitraţii: Cine, cum şi când îi ţine la control?”, despre autorităţile responsabile de controlul calităţii produselor agroalimentare din pieţele comerciale autorizate din or. Soroca. De data aceasta am hotărât să verificăm la modul practic cum este ţinută la control cantitatea de nitraţi în fructele şi legumele propuse spre comercializare sorocenilor.
Am realizat un experiment jurnalistic în piaţa comercială din apropierea gării auto.
În această perioadă piaţa abundă de legume şi fructe, unele cultivate în câmpia Sorocii sau în ţară, altele peste hotare. Am verificat conţinutul de nitraţi în câteva produse agricole populare de sezon: pepene verde (harbuz), pepene galben (zămos), banane.
De dimineaţă micii producători, adică persoanele fizice care vând în piaţă surplusul de produse agricole cultivate pe lotul propriu, îşi luaseră Bonul de expertiză veterinară prin care Laboratorul de expertiză al DSA, aflat pe teritoriul pieţei, le confirmă inofensivitatea şi le permite comercializarea acestora. Aşa că am decis să testăm câteva produse de la tarabele comercianţilor intermediari.
Comercianţii intermediari care procură produse agricole de la pieţele angro (cel mai des din Chişinău şi Bălţi) trebuie să obţină de acolo şi o copie a certificatului de inofensivitate pentru fiecare lot, cu ştampila umedă şi semnătură, informa anterior inspectorul DSA, Oleg Damir.
Tatiana Chiroşca, medic-veterinar la Laboratorul de expertiză al Direcţiei raionale Siguranţa Alimentelor, efectuează testul la conţinutul de nitraţi în piaţa din or. Soroca.
Tatiana Chiroşca, medic veterinar la Laboratorul de expertiză sanitar-veterinar al pieţei, mi-a demonstrat cum lucrează aparatul de măsurat conţinutul de nitraţi în fructe şi legume, pe exemplul unui castravete. Testul a avut loc în laborator, proba la castravete arăta un conţinut admisibil de nitraţi în legumă. Ulterior am ieşit în inima pieţei.
Ne-am apropiat cu doamna Tatiana Chiroşca de prima tarabă, doldora de fructe şi legume. Doamna Ludmila care le vindea ne-a permis amabil să testăm producţia de pe taraba sa. Primele au fost testate bananele. Cu rezultatul de 138 ml per kg, acestea au trecut testul, limita maximă admisibilă (LMA) de nitraţi fiind de 200 ml/kg.
Ulterior au fost supuşi testului pepenii galbeni, LMA pentru aceştia fiind de 90 ml/kg.
În acest caz, potrivit nitrat-testerului, cantitatea de nitraţi depăşea limita permisibilă. Testat pentru orice eventualitate şi al doilea zămos, rezultatul a fost acelaşi. Atât vânzătoarea, care a prezentat certificatele de inofensivitate obţinute la baza angro din capitală, de unde procurase pepenii, cât şi doamna Chiroşca, s-au arătat surprinse de rezultat. Cu toate acestea, conform regulilor, pepenii au fost retraşi din vânzare, până la clarificarea situaţiei.
Elena Zănoagă, şefa pieţei centrale: „Odată ce au ajuns la poarta pieţei, comercianţii sunt luaţi în vizorul administraţiei pieţei, care îi trimite la laboratorul de expertiză, pentru a verifica legumele, fructele şi a obţine bonul de expertiză, în cazul în care totul e bine. Dacă sunt careva abateri, trimitem comerciantul să facă analiza aprofundată la CSP, pentru că ei au laborator performant, acreditat. O singură dată, când a venit primul lot de piersic în piaţă, piersicul verde, a fost depistată cantitatea mărită de nitraţi. Lotul de fructe a fost retras din vânzare. Cele mai periculoase sunt primele fructe şi legume produse în sere: castravetele, pepenele verde, varza ş.a. Când începe producţia masivă, nu sunt aşa de periculoase”.
La o altă tarabă, am testat pepenii verzi, cultivaţi în regiunea Herson, Ucraina şi procuraţi deasemenea de la o bază angro din capitală, după cum ne-a informat vânzătoarea, şi ea pe nume Ludmila. Spre nefericirea vânzătoarei, care la fel deţinea certificatul de inofensivitate, şi aceştia s-au dovedit a fi cu un conţinut mărit de nitraţi. Conform rezultatului indicat de aparatul pentru măsurarea conţinutului de nitraţi, nivelul de nitraţi era de trei ori mai mare decât limita admisibilă sau 180 ml/kg. LMA pentru harbuz fiind de 60 ml/kg.
Văzând aceste rezultate, doamna Chiroşca a spus că nu este prea sigură că rezultatele sunt obiective, asta deoarece de dimineaţă testase peste 40 de produse şi a eliberat tot atâtea certificare. „S-ar putea să fie o eroare tehnică, pe motiv că bateriile sunt pe final. Propun să le reîncărcăm şi să repetăm testul”, a rugat specialista. Am acceptat. Peste 30 de minute, cât ceruse doamna, am revenit şi am luat câte un harbuz şi un zămos de la aceleaşi tarabe pentru testul repetat, efectuat în incinta laboratorului. Din fericire sau din păcate, rezultatul a fost acelaşi.
Între timp, la solicitarea doamnei Tatiana, la laborator a venit şi domnul Oleg Damir, inspector superior la DSA. Pentru că ei puneau la îndoială „calitatea aparatului de măsurat” din dotarea laboratorului, am efectuat un test al aceloraşi produse cu un aparat similar, adus de domnul Damir. Rezultat asemănător. La insistenţa specialiştilor am realizat ultima testare, asta după ce produsele — pepenele verde şi pepenele galben — au fost răcite la frigider, aşa cum recomandă specialiştii în domeniu.
Testul final, cu ambele aparate de măsurare, a arătat alţi indici decât cei iniţiali, totuşi testerul la nitraţi indica “o depăşire nesemnificativă” a LMA de nitraţi în pepeni.
Am solicitat domnului Damir un verdict final.
Oleg Damir, inspector superior DSA Soroca
„Producţia este în stare bună pentru consumul uman, pentru că eu sunt convins, peste o jumătate de oră maxim, dacă testăm încă o dată, o să obţinem cu 30% mai puţin. Se explică prin fenomenul de migraţiune a nitraţilor. Pe timpul solar concentraţia se măreşte, pe timp răcoros şi cum se face în condiţii de laborator la 20-22 grade Celsius ei revin la nivel normal. Diferenţa poate fi dimineaţa şi seara foarte mare. Se recomandă ca înainte de a fi consumate fructele şi legumele să fie spălate şi consumate în stare mai rece”.
Pericolul este minimal, a punctat la final domnul Damir, care a mai spus că nu este cazul de a trimite această producţie la laborator şi de a o retrage din vânzare.
SFATUL EXPERTULUI:
- Atenţie la produsele noi în piaţă: cartofi, dovlecei, pepenele verde, pepenele galben.
- Cum reduci conținutul de nitrați al unui aliment? Prin fierbere, murare și marinare, răcire, dar şi curățindu-l de coajă sau ținându-l în apă timp de o oră.
- Atenţie!!! Nu procuraţi produse agroalimentare din pieţele neautorizate şi din stradă.
Materialele au fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea independenței în mediile de comunicare din Moldova”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews.
