Parlamentul RM: SE CAUTĂ 67 CURAJOŞI!!!

0
113
Tableta de Vineri
Victor Cobăsneanu

În mod normal, când vorbim despre deputaţi, ar trebui să utilizăm alte etichetări decât „curajoşi” — competenţi, oneşti, patrioţi, verticali…, dar în cazul legislativului RM este nevoie şi de niţel curaj, fără de care pur şi simplu nu se poate. Or, acolo unde nu merge competenţa sau patriotismul, curajul ar putea fi o panacee. Când zic aceasta am în vedere decizia Curţii Constituţionale (CC), care permite schimbarea articolului 13 din Constituţie, adică în loc de „limba moldovenească” să se scrie „limba română”. La prima vedere, totul este clar şi nu rămâne decât să-i dăm Cezarului ceea ce este a Cezarului. Mai cu seamă că majoritatea parlamentară va umbla la „butoiul cu miere” şi va legifera noul sistem electoral. La a doua vedere însă, lucrurile nu stau tocmai simplu.
Cel puţin, din punct de vedere matematic, ce mai la deal-la vale, lucrurile stau prost de tot. Judecaţi şi singuri: componenţa eterogenă a legislativului nu poate să nu ne pună pe gânduri — 41 de deputaţi reprezintă PDM, 24 — PSRM, 10 — PL, 10 — PPEM, 7 — PCRM, 5 — PLDM şi 4 sunt neafiliaţi. Numărul mare de deputaţi de orientare declarativ europeană — 41+10+10+5+4 — nu trebuie însă să ne măgulească, fiindcă alianţa de la guvernare este alcătuită din Rac, Broască şi Știucă.

Şi dacă deputaţii PL, PPEM, PLDM şi neafiliaţii nu cred că vor vota anapoda, acest lucru nu se poate spune despre cei de la PDM. Din cei 41 de deputaţi, care formează cea mai mare fracţiune parlamentară, eu am numărat cel puţin 16 — Dumitru Diacov, Marian Lupu, Galina Balmoş, Alexandru Banicov, Dumitru Caraseni, Serghei Kiseliov, Nicolae Duduglo, Anatolie Gorilă, Violeta Ivanov, Corneliu Mihalache, Corneliu Dudnic, Artur Reşetnicov, Serghei Stati, Vladimir Vitiuc, Igor Vremea, Anatolie Zagorodnâi, care vor trebui să treacă peste propriile orgolii şi să recunoască că au greşit atunci când făceau spume la gură, afirmând că limba este „moldovenească”. Adică, o simplă aritmetică ne demonstrează că numărul celor care ar putea vota pentru limba română va scădea drastic — de la 70 până la 54!

Componenţa eterogenă a legislativului nu poate să nu ne pună pe gânduri — 41 de deputaţi reprezintă PDM, 24 — PSRM, 10 — PL, 10 — PPEM, 7 — PCRM, 5 — PLDM şi 4 sunt neafiliaţi. Numărul mare de deputaţi de orientare europeană — 41+10+10+5 — nu trebuie însă să ne măgulească, fiindcă alianţa de la guvernare este alcătuită din Rac, Broască şi Știucă, cu toate consecinţele…

De altfel, unul din liderii PDM, Serghei Sârbu, a declarat deja că nu este convins că toţi colegii lui de fracţiune se vor conforma deciziei CC şi vor vota pentru schimbarea articolului 13. Nu am motive să nu cred pesimismului domnului Sârbu, deoarece el ştie cel mai bine de ce sunt în stare colegii lui. Ba mai mult, ar fi surpriza-surprizelor ca cei 16 (sau măcar 14-15 din ei) să se răzgândească şi să dea dovadă de curaj, dar mai degrabă Nistrul îşi întoarce cursul decât deputaţi ca Dumitru Caraseni, Serghei Kiseliov, Nicolae Dudoglo sau Vladimir Vitiuc să fie în rând cu lumea. Nu zic că va fi uşor cu Marian Lupu, Violeta Ivanov, Serghei Stati sau Artur Reşetnicov, dar în cazul lor ar putea apărea „variante”, fie prin „strângerea şurubului”, fie prin alte „argumente convingătoare”.

La voturile socialiştilor sau comuniştilor punem o cruce mare şi grasă. Şi Vladimir Voronin, şi Igor Dodon au declarat în repetate rânduri că adevărul ştiinţific îi interesează la fel ca zăpada de iarna trecută…

Pe de altă parte, în ajunul alegerilor parlamentare ar fi o adevărată sinucidere din partea PSRM şi PCRM să schimbe placa, deoarece într-o republică sărăcită şi prostită este mai uşor să pui accentul pe minciună, decât pe adevăr. Cu părere de rău, acest lucru este valabil, în mare măsură, şi pentru PDM, care a speculat până la refuz pe astfel de teme.

Acelaşi Marian Lupu, bunăoară, atât de mult s-a înglodat în minciună şi ipocrizie, încât va fi foarte greu, dacă nu imposibil, să fie convertit la adevăr. Astfel de specimene din legislativ (la care se adaugă şi alţi formatori de opinie din afara parlamentului, cum ar fi, de exemplu, diplomatul Andrei Popov, care se laudă că vorbeşte limba română, iar pe ceilalţi îi îndeamnă să vorbească nu cum trebuie, dar „cum doresc”) vor fi exponenţii cinismului până în pânzele albe.

Şi încă ceva. În timpul campaniei electorale prezidenţiale din toamna anului trecut, unul din candidaţi a spus în glumă, la întâlnirea cu alegătorii, că ştie cum să legifereze limba română şi chiar să facă unirea. Pentru aceasta este nevoie să împrumutăm de undeva 78 milioane de euro şi să le dăm deputaţilor pentru ca aceştia să voteze „cum trebuie”. Într-un stat în care înfloreşte corupţia şi fărădelegea acest lucru nu ar fi o mare problemă, dar dacă facem abstracţie de bunul-simţ şi dăm frâu liber imaginaţiei bolnave (lucru deloc străin într-o societate bolnavă) ar fi culmea prostiei să „sponsorizăm” laşii şi trădătorii…


Articolul precedentSoroca în trecut şi prezent X
Articolul următorEveniment dedicat domeniului industriei creative: de la idee la business
Redactor-șef al ziarului „Observatorul de Nord”, câştigător în topul „10 jurnalişti ai anului”. Membru al Uniunii Jurnaliștilor din Republica Moldova. Câștigător în TOP-ul „10 jurnaliști ai anului”. În presă din anul 1986. Activitate: corespondent, redactor de secție la ziarul raional din Soroca; corespondent Agenția de știri „Moldpress”, corespondent zonal al ziarului guvernamental „Независимая Молдова”; purtător de cuvânt al prefecturii Soroca, consilierul prefectului. Din anul 1988 fondator și redactor al ziarului „Observatorul de Nord”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.