Nicolae Solovei este originar din Vasilcău şi face masteratul în Bruxelles. A absolvit liceul din satul natal, apoi şi-a făcut studiile de licenţă în drept la Braşov. Deşi are un master în relaţii internaţionale şi studii politice la Universitatea de Studii Politice și Economice Europene “Constantin Stere”, a decis să mai facă unul în Belgia. M-am întâlnit cu Nicolae în capitala Uniunii Europene, fiind în vizita de studiu oferită de Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova.
− Nicolae, cum te-a primit Bruxellesul?
− Am dus actele anul trecut la începutul lunii septembrie, iar rezultatul l-am primit la mijlocul lunii. Pe şase octombrie am ajuns aici, şcoala deja începuse şi eram un pic în întârziere. Am avut noroc că în ziua când am venit s-a eliberat o cameră la cămin. În ceea ce ţine de facultate şi comunicarea cu lumea, este foarte uşor, fiindcă aici studiază foarte mulţi străini. Aceasta este frumos la Bruxelles, căci este un oraş multicultural, sunt mulţi români, dar şi ruşi. Aici vorbesc limba rusă mai des ca acasă. Dar învăţăm în limba franceză. Această limbă am studiat-o la şcoală, iar cât eram student la Braşov plecam în fiecare vară la un job studenţesc în Marseille, iar acolo am învăţat franceza la un nivel mai bun de comunicare.
− Cum îţi pare Bruxellesul în comparaţie cu oraşele din Republica Moldova, cu acelaşi Chişinău, să zicem?
− În primul rând, e mult mai curat decât oraşele noastre, cu toate că el nu este considerat cel mai curat oraş din Belgia. Este un oraş foarte verde, cu parcuri mici şi mari, cu lebede şi raţe pe lacuri. Prima dată când am ajuns îmi părea că Bruxellesul va fi ca Amsterdamul, dar era total diferit. Dar acum de fiecare dată când ajung în Grand Place, care face parte din patrimoniul UNESCO, mă îndrăgostesc din ce în ce mai mult. Eu sunt adeptul clădirilor şi monumentelor istorice care sunt vechi, dar fiindcă aici este centrul Uniunii Europene nu se poate fără modernism.
− Prin ce te-a captivat Belgia, care este specificul său diferit de Republica Moldova şi România sau Franţa?
− Are multe festivaluri, aici ai putea tot timpul să te ocupi cu ceva, poţi să mergi în fiecare zi la diverse acţiuni. Dar nu m-a captivat prin aceasta, ci prin cultura sa. Prin faptul că există o monarhie, mai ales că sunt pasionat de istorie şi-mi place că este un rege, chiar dacă doar pentru faţadă. Are un farmec aparte chestia asta. Îmi place transportul public care circulă regulat. Ciocolata, gofra, dar şi berea belgiană care este recunoscută în toată lumea.
− Ca student european, ce părere ai despre calea pe care ar trebui să se îndrepte Republica Moldova?
− Din punctul meu de vedere este bine să mergem spre Europa, să ne dezvoltăm, să avem satele şi oraşele mai curate, aceeaşi lume mai cu bun simţ şi cu zâmbet. Nu doar este bine să mergem spre Europa, dar trebuie să mergem spre Europa, acesta este viitorul şi dezvoltarea noastră, altfel rămânem pe loc.
− Datorită propagandei din unele mijloace mass-media, în Republica Moldova s-a format o percepţie că Europa înseamnă homosexuali şi lesbiene, destrăbălare şi multe alte lucruri rele. Ce înseamnă totuşi Europa din percepţia ta ca cetăţean simplu care locuieşte aici de un an?
− Europa înseamnă cu totul altceva. În primul rând, o grămadă de posibilităţi pentru autodezvoltare, oportunităţi de muncă. Aici sunt deschise toate porţile, numai să vrei. În ceea ce ţine de homosexuali şi lesbiene, fiecare face acasă ce vrea. Atât timp cât nu se implică în viaţa noastră şi nu mă atinge pe mine, de ce ar trebui să mă deranjeze cum trăieşte fiecare om?
− Care sunt atu-urile de a fi cetăţean în Uniunea Europeană?
− Să o luăm de la deviza Uniunii Europene — Unitate prin diversitate. Aici toţi sunt diferiţi şi este normal, dar încercăm în acelaşi timp să găsim înţelegerea şi nişte puncte comune, care să ne facă mai tari. Avem liberă circulaţie, acces la studii, acces la biblioteci, eu când am intrat la biblioteca de drept m-am speriat când am văzut câte cărţi sunt. Avem acces la diferite fonduri şi voluntariate, am prieteni care se ocupă de voluntariat şi călătoresc din ţară în ţară în fiecare săptămână.
− Cu regret, unii dintre noi, de acasă, nu au mers la votare, deşi aveau secţia în preajmă, iar diaspora s-a mobilizat şi a mers să voteze la sute de kilometri. Se merită efortul?
− În primul rând, nu trebuie să ne uităm rădăcinile. Eu, fiind student, mă gândesc că mă voi întoarce acasă, poate nu în viitorul apropiat, dar o să revin. În plus, am familia acolo, rude şi prieteni care trebuie să trăiască mai bine. Să nu muncească de dimineaţă până în seară şi să aibă nişte salarii mici care nu le permit să trăiască normal. Noi aici avem un grup “Moldoveni în Belgia” de o mie şi ceva de membri, am postat diferite mesaje ca să ne întâlnim în faţa ambasadei. După ce am votat am mers şi am băut o cafea şi am mai stat de vorbă. Pe fiecare pe care-l vedeam îi spuneam să mai caute câte doi moldoveni şi să meargă la vot.
− Cum afli ce se mai întâmplă acasă, în Republica Moldova?
− Ţin legătura cu familia, vorbesc în fiecare zi cu părinţii. Facebook-ul este tot o metodă de informare pentru mine, poate nu cea mai bună, dar încerc să selectez informaţia, fiindcă sunt abonat la mai multe surse. Ştiu ce se întâmplă acasă, mai ales că e bine şi pentru cultura mea generală. Mă interesez şi de ce se întâmplă în România, deoarece am studiat şi mai ţin contact cu lumea de acolo.
− Ce vei face după absolvire?
− Nu sunt sigur, dar după ce termin masterul aici o să am posibilitatea să lucrez în Belgia ca şi toţi ceilalţi belgieni. Cred că o să încerc să rămân aici şi să muncesc, între timp mai lucrez ca student la un executor judecătoresc.
− Şi care ar fi mesajul pentru cei de acasă?
− O să mă adresez în special tinerilor. Să fie cât mai curioşi, cu zâmbet şi bun-simţ, iar cu aceste calităţi te descurci în orice colţ al lumii.
− Mulţumesc.
