Sincer vorbind, dacă cineva se mai pricepe ce se întâmplă în politica moldovenească și poate trage o concluzie referitor la regrupările de forțe care au loc, îl pot considera o persoană fericită. În ce mă privește, recunosc, sunt aproape total depășit de situație și nu înțeleg scenariile uneltite de liderii partidelor, or multe din lucrurile care se întâmplă nu se încadrează în noțiunea de „bun-simț”, ca să nu zic că acțiunile unor oameni politici țin mai mult de casa de nebuni decât de forul legislativ suprem al republicii. De altfel, din toată gama de matrapazlâcuri pentru mine este clar un lucru — mai multă lume își dorește debarcarea cabinetului Chicu, dar nu știe cum să facă acest lucru în așa mod ca și oaia să rămână întreagă (eventual, fiecare să-și păstreze electoratul), și lupul sătul (eventual, liderii partidelor să rămână pe poziții). Ba mai mult, unii lideri politici sunt strânși la perete și riscă nu doar cu viitorul propriu, dar și cu ziua de mâine a formațiunilor pe care le reprezintă.
În linii mari, dorința de a scăpa de Chicu și K, în special după gafele comise în raport cu propriii cetățeni, dar și cu partenerii din exterior, este înțeleasă și justificată, dar dorința aceasta mai trebuie fortificată și cu ceva unități cantitative (număr de deputați care ar putea realiza visul în realitate). La acest capitol însă lucrurile nu sunt tocmai roz, de aici și mișcările brouniene din sânul unor formațiuni, în primul rând a democraților. Zic „brouniene”, deoarece unele plecări din PDM și ulterioara aderare la alte fracțiuni a transfugilor dau serios de bănuit, potrivindu-se ca nuca de perete. Bunăoară, cine îmi poate explica „fintul” făcut de Violeta Ivanov și Vladimir Vitiuc, care nu s-au aciuat la Pro-Moldova, dar au mers la grupul Shor? Au nu cumva această manevră (la prima vedere, al naibii de întortocheată, dar de doi bani, în realitate) toarnă apă la moara celor care afirmă că Candu și K sunt finanțați de condamnatul la închisoare Ilan Șhor și că, în ultimă instanță, toți sunt o apă și un pământ? Îmi poate cineva satisface curiozitatea? Nu era mai logic și mai pe înțelesele „proștilor” reunificarea transfugilor, in corpore, cu Pro-Moldova? Bineînțeles, cineva poate să-mi reproșeze — „cacaia raznița?”, fiindcă toți fac parte din blocul antiguvernamental, dar… pentru asta s-a „sacrificat” Candu ca cineva din foștii colegi să nu facă diferența dintre Dodon, Chicu, Greceanâi și K, pe de-o parte, și Șhor și K, pe de altă parte?
Până la urmă, nu este cazul să ne axăm prea mult pe problemele PDM (care rămâne o formațiune mult prea eterogenă că să fie considerată curat pro-europeană) și ale celor de la Pro Moldova (care și-au schimbat porecla de „Tanda” pe cea de „Manda”, dacă ținem cont de mecanismul de racolare la formațiune a unor „noi membri”), or într-o situație ingrată a nimerit doamna Maia Sandu și PAS-ul. După ce toamna trecută, la insistența unor analiști și comentatori politici, Domnia sa, alături de Andrei Năstase și PPDA, au pus umărul la îmbarcarea socialiștilor și consolidarea pozițiilor lui Dodon, acum partidele considerate pro-europene sunt chemate să participe la… debarcarea foștilor colegi de alianță PSRM-ACUM. Deloc întâmplător, doamna Sandu chiar este pusă într-o situație mai mult decât delicată, iar afirmațiile ei sunt încadrate într-o marjă mai mult decât stranie: de la „…nu este binevenită ideea alierii tuturor partidelor din opoziție într-un bloc antiguvernamental, așa cum a propus grupul parlamentar „Pro Moldova” până la „…este o alegere foarte grea pentru noi: să încercăm să numim un Guvern mai bun pentru cetățeni, asumându-ne toate riscurile politice și de imagine, inclusiv riscurile electorale de mai departe” și mai departe „…dacă suntem sinceri cu noi, trebuie să încercăm să îmbunătățim situația cetățenilor, indiferent de consecințele politice pentru noi pe termen mediu și lung și asta o să încercăm să facem. Sperăm să avem sprijinul și înțelegerea dvs.”. Ce va fi mai departe urmează să vedem, dar să sperăm că nu se va călca pe aceeași greblă și că măcar cineva a învățat din greșelile făcute anterior. Personal, în postura de pro-european, aș fi foarte atent de cine și ce mi se propune — începând cu denumirea formațiunilor și terminând cu oamenii din spatele lor…
Apropo, până când blocul antiguvernamental „se naște”, de curând vicespicherul Alexandru Slusari a declarat că PPDA este gata să înainteze o nouă moțiune de cenzură împotriva guvernului Chicu. Pentru ca aceasta să treacă, este nevoie de semnătura a 26 de deputați (PPDA având doar 11 deputați + 14 deputați PAS) și aici pot pune umărul cei din Pro-Moldova, grupul Șhor. Ca să demonstreze că ceea ce vor ei să facă este cu adevărat un bloc antiguvernamental și nu altceva. Sau, poate PDM ne furnizează o surpriză de proporții și face o „coaliție situativă” cu PAS și PPDA?
