Rusia folosește gazele pentru a deturna alegerile din Moldova. Dacă ar fi lăsată să reușească, ar destabiliza regiunea și ar fi recompensată pentru șantaj, avertizează Modern Diplomacy.
O criză majoră se derulează în Moldova, unde Rusia folosește energia ca armă politică pentru a influența rezultatul alegerilor parlamentare din toamnă. Prima salvă s-a tras pe 1 ianuarie, când Moscova a oprit livrările de gaze care furnizau de multă vreme electricitate la preț redus. Deși de atunci Rusia a reluat fluxurile de gaze către regiunea separatistă pro-rusă a Transnistriei, restul Moldovei a fost lăsat să se confrunte cu majorarea prețurilor, nemulțumirea publică și presiunea în creștere înainte de un vot crucial. Scopul, destul de clar, este să abată țara de la calea europeană și să o trimită înapoi pe orbita Moscovei.
Tipic pentru escrocheriile sale geopolitice, regimul lui Vladimir Putin a desfășurat dezinformare, distrageri și mișcări complicate menite să creeze o versiune a negării plauzibile.
O dependență periculoasă față de Rusia
Din punct de vedere istoric, Moldova a depins de gazul rusesc printr-un mecanism complex care implică regiunea separatistă, unde o centrală mare a generat energie electrică pentru restul țării. Dar la 1 ianuarie 2025, atât Moldova propriu-zisă, cât și enclava separatistă au fost cufundate într-o criză energetică, după ce aprovizionarea cu gaze rusești a fost oprită în urma expirării unui acord de tranzit cu Ucraina.
De fapt, Kievul, angajat într-un război pe scară largă cu Rusia, a refuzat să reînnoiască acordul de lungă durată care a permis gazului rusesc să treacă spre vest pe teritoriul său, dar decizia a fost anunțată cu mult timp înainte și au existat alternative.
În principal, Rusia ar fi putut redirecționa cu ușurință gazul către Transnistria prin conductele TurkStream și Trans-Balkan, care traversează Turcia, Bulgaria și România. Dar a refuzat să facă acest lucru, chiar dacă gospodăriile și întreprinderile din Moldova s-au confruntat cu creșteri vertiginoase de prețuri, iar Transnistria însăși a rămas fără gaze. Rusia a justificat acest lucru acuzând Moldova că datorează 709 de milioane de dolari pentru facturi neplătite la gaze – o afirmație care a fost complet respinsă: un audit internațional independent comandat în 2023 a constatat că adevărata sumă datorată de guvernul moldovean către Gazprom era de doar 8,6 milioane de dolari.
La începutul lunii februarie, Uniunea Europeană a intervenit pentru a preveni o urgență umanitară. Aceasta a oferit ajutor de urgență în valoare de 20 de milioane de euro pentru a subvenționa livrările de gaze către Transnistria timp de 10 zile — de la 1 februarie până la 10 februarie — permițând regiunii să repornească producția de energie electrică pentru Moldova. Acest lucru a fost generat de livrările externe aranjate, sprijinite prin subvenții UE.
UE s-a oferit apoi să prelungească acest aranjament până la jumătatea lunii aprilie cu un pachet mai mare de 60 de milioane EURO. Însă autoritățile transnistrene au respins oferta, obiectând, se pare, față de condițiile care ar fi necesitat o mai mare transparență și alinierea prețurilor la standardele UE. Unii analiști cred că refuzul a reflectat dorința de a menține dependența față de Moscova, mai degrabă decât riscul unei integrări mai profunde cu Occidentul. Alții au ajuns pur și simplu la concluzia că Moscova era cea mai bună.
Într-adevăr, până la jumătatea lunii februarie, Rusia a reluat aprovizionarea cu gaze către Transnistria. Livrările au venit pe varianta ocolitoare așteptată, care implică Marea Neagră, Turcia și Balcanii. Dar nu mai ajung în Moldova, aparent printr-o decizie a separatiștilor.
Guvernul pro-european al Republicii Moldova, condus de președintele Maia Sandu, este convins că aceste manevre reprezintă o încercare deliberată de a pedepsi înclinația sa pro-occidentală, pro-UE și de a influența viitoarele alegeri parlamentare din septembrie în favoarea partidelor de opoziție pro-rusă. Ca răspuns, Moldova a accelerat eforturile de diversificare, aprovizionând cu energie electrică și gaze naturale din România și alți parteneri UE, la prețuri mult mai mari decât înainte.
Rusia nu are, desigur, nicio obligație de a furniza gaz nimănui. Însă momentul în care a luat sista livrările nu este o coincidență, iar impactul a fost uluitor: în Republica Moldova, prețurile la gaze au crescut cu 24%, la energie electrică cu 75%, iar facturile la încălzire cu 40%. Din cauza efectelor din aval, inflația generală este de așteptat să depășească 30%, creând dificultăți economice severe cu doar câteva luni înainte de alegeri.
Criza energetică a declanșat o creștere bruscă a inflației în Moldova. În ianuarie 2025, rata anuală a inflației a crescut la 9,1% față de anul anterior, în creștere de la 7,0% în decembrie 2024, marcând cea mai abruptă majorare din ultimele luni. Această creștere a fost determinată în mare parte de majorări semnificative ale tarifelor la încălzire, gaz și electricitate, precum și de creșterea prețurilor la alimente și medicamente.
Rezultatul este un caz de manual despre pârghiile energetice ale Rusiei puse la treabă: generați durere pentru adversari, recompensați mandatarii loiali și manipulați infrastructura regională pentru a atinge obiectivele geopolitice. În acest caz, este vorba despre erodarea încrederii în conducerea Moldovei și schimbarea cursului alegerilor. Dacă opoziția pro-rusă ar câștiga alegerile, rezultatul ar fi un șoc global pentru că în toiul războiului din Ucraina, o țară europeană mică, dar de importanță strategică, ar cădea, aparent voluntar, înapoi pe orbita Kremlinului.
Episodul subliniază necesitatea unei strategii pe termen mai lung: una care să sprijine Moldova, să contracareze manipularea Rusiei și să mențină această țară candidată la UE pe drumul cel bun.
De ce contează Moldova
Dacă Moldova va fi atrasă din nou pe orbita Rusiei, consecințele se vor întinde cu mult dincolo de granițele sale. Ar aduce o lovitură gravă Ucrainei, a cărei aderare la UE este strâns legată de cea a Moldovei. Un guvern pro-Kremlin la Chișinău ar putea legitima și face permanentă prezența militară rusă în Transnistria, care este în vigoare de zeci de ani, deși guvernul Republicii Moldova a considerat acest lucru ilegal.
O mișcare în această direcție ar destabiliza și mai mult flancul estic al NATO și ar amenința România, Polonia și întreaga regiune a Mării Negre. Chiar și mai rău, invitarea trupelor ruse în Moldova ar submina suveranitatea moldovenească și securitatea europeană.
Succesul în Moldova ar valida și acest model de șantaj energetic și interferență electorală. Dacă nu sunt controlate, tactici similare ar putea fi desfășurate în statele baltice, în Balcani și în alte regiuni vulnerabile, dintre care multe se bazează încă pe energia rusă sau se confruntă cu diviziuni politice interne pe care Moscova le poate exploata. Mesajul ar fi clar: Rusia poate sugruma economia unei țări, poate manipula opinia publică și poate înclina alegerile, totul practic fără niciun cost.
Ce trebuie să facă Europa
Efortul Europei de a oferi ajutor, în februarie, sugerează că există o înțelegere a mizei. Dar pentru a proteja calea democratică a Moldovei și securitatea europeană mai largă, UE trebuie să facă mult mai mult, nu numai pentru a face față șantajului energetic, ci și pentru a atenua consecințele sale politice și sociale.
– Oferirea de ajutor economic masiv pentru a compensa inflația: Moldova nu își poate permite prețurile de pe piața occidentală pentru energie. Inflația a lovit deja puternic cetățenii obișnuiți, creând un teren fertil pentru nemulțumirea politică. Un pachet solid de ajutoare UE trebuie să depășească subvențiile pentru energie pentru a include asistență socială direcționată, plafoane de preț și sprijin pentru întreprinderile mici. Acesta nu este doar un act de solidaritate, este un imperativ strategic pentru a preveni forțele antieuropene să exploateze frustrarea populară.
– Combaterea dezinformarii rusești la scară: mașina de propagandă a Moscovei lucrează peste program pentru a fixa criza energetică asupra conducerii Moldovei. Europa trebuie să răspundă printr-o campanie coordonată pentru a dezvălui tacticile rusești, a arăta dezinformarea și a promova alfabetizarea media. Un pas promițător este decizia UE de a deschide un birou al Parteneriatului Estic în Moldova – primul de acest fel din regiune – cu dezinformarea ca prioritate de vârf. Dar este nevoie de mult mai multe investiții în războiul narativ.
– Urmăriți aderarea Moldovei la UE: cel mai important, este timpul să nu mai privim Moldova printr-o lentilă birocratică îngustă. Țara se confruntă cu provocări în materie de guvernanță, da, dar la fel au făcut și mulți dintre cei care au intrat anterior în UE. Dimensiunea mică a Moldovei (2,5 milioane de locuitori) face integrarea gestionabilă, în timp ce importanța sa geopolitică este incontestabilă. Un proces de aderare rapid, similar cu cel pe care l-a primit Ucraina, ar transmite un mesaj puternic: că Europa este alături de partenerii săi în momentul în care au nevoie. Și s-ar întipări în mințile alegătorilor, contracarând ingerința de la Moscova.
Cartea de joc a Rusiei este clară: creează greutăți, alimentează resentimentele și manipulează alegerile democratice pentru a instala regimuri loialiste care vor cimenta autoritarismul și vor încerca să-și păstreze permanent puterea. Dacă va reuși în Moldova, visul european din acea țară va fi blocat pentru o generație. Ucraina va fi și mai izolată, iar Kremlinul va obține o nouă victorie geopolitică fără să tragă niciun foc.
Aceasta nu este doar problema Moldovei, este a Europei. Poate fi evitată, dar timpul se scurge.
