Astăzi începe cel de-al 5-lea Summit al Parteneriatului Estic la Bruxelles. Urmează ca şefii de stat sau de guvern din ţările Uniunii Europene să discute despre continuarea cooperării cu conducătorii statelor din Parteneriatul Estic, printre care şi Republica Moldova. Jurnaliştii locali care au întreprins la sfârşitul lunii octombrie o vizită de studiu în Vilnius, oferită de Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, au discutat cu Viceministrul Afacerilor Externe al Lituaniei, Darius Skusevičius, despre calea Republicii Moldova pe parcursul european şi importanţa Parteneriatului Estic.
− Cum vede Lituania Parteneriatul Estic?
− Lituania vede parteneriatul ca un instrument de comunicare ce este foarte preţios. Dar este foarte important ca acest proces să nu fie pe o zi şi să nu poată fi întors în orice parte după cum va vrea oricine care vine la putere într-o anumită perioadă. În Lituania, de exemplu, când am semnat Acordul de Asociere şi au început reformele, am avut susţinerea societăţii ţinând cont de trecutul nostru istoric, dar şi o mobilizare a elitelor politice, fapt ce a făcut acest proces ireversibil. În prezent, când vedem toate ameninţările geopolitice, bine ar fi să fie astfel pornite procesele ca la sfârşitul zilei să nu ne pară rău că am pierdut timpul în zădar. Dacă au început reformele, bine ar fi să ajutăm ţările să le ducă până la capăt, ca procesul să nu fie undeva oprit sau blocat.
Dacă 
vorbim de reforme, ele sunt dureroase pe o perioadă scurtă de timp, dar aduc rezultate pe termen lung. Este un proces care niciodată nu se termină, acum în Parlamentul Lituaniei avem o sumedenie de legi ce urmează a fi modificate pentru a fi mai bine şi a ne adapta la ce am hotărât cu toţii în cadrul Uniunii Europene. Dar mergem înainte şi prin acest exemplu spunem că da, este greu, dar trebuiesc de făcut aceşti paşi. Dacă nu vom face acum aceste reforme, va fi şi mai greu, iar mâine nu vor fi schimbări şi nici poimâine. Este bine că noi avem susţinerea pentru Uniunea Europeană şi NATO mult peste 50 la sută, dar dacă va veni ziua în care vei vedea că încrederea scade la 49 la sută sau ori 40 la sută, va fi prea târziu să mai schimbi ceva. Din această cauză trebuie în fiecare zi să lucrezi aşa ca să menţii susţinerea societăţii. Semnarea Acordului de Asociere este mult mai uşor decât implementarea lui. Aşa e şi cu reformele. Este mai uşor să promiţi că vei face una sau alta decât să realizezi pe urmă acest lucru.
− Mai ales că este riscul ca peste 4 ani să nu mai fii ales, dacă promiţi şi nu faci.
− Poate fi şi aşa. Este uşor să spui dintr-o parte că reformele trebuie să le faci îndată cum vii la putere, te-au ales şi începi cu reformele. Dar în practică este foarte greu acest lucru. Vii la putere, este un mediu nou, oameni noi şi multe procese birocratice. Şi vezi deja că a trecut un an şi jumătate sau doi ani de când eşti la putere şi se apropie celelalte alegeri, cum ar fi locale, parlamentare sau prezidenţiale. Este foarte greu să faci ceva aşa, dar trebuie să faci şi să explici poporului că aceste reforme sunt grele acum, dar vor da rezultate.
− Cum aţi convins cetăţenii ca să vă acorde o susţinere atât de mare?
− Noi nu avem o susţinere stabilă pentru o forţă politică sau alta, la alegeri câştigă când conservatorii, când social-democraţii sau creştin-democraţii. Dar toate au în comun memoria istorică şi viziuni comune despre istoria şi ocupaţia noastră. Dacă vom analiza ce direcţie putem alege, într-o parte sau în alta, fiindcă în anii ’90 am ieşit din ocupaţie, desigur că Lituania a ales clar direcţia spre vest. Cât priveşte politica externă şi securitatea naţională, există un consens între toate partidele din Lituania.
− Toţi venim din Uniunea Sovietică ce avea economia planificată, cum v-a reuşit să depăşiţi acest nivel de mentalitate când vă spuneau de sus ce şi când trebuie să faci?
− Ne-am îndepărtat treptat de economia planificată după ce ne-am declarat independenţa. Luam exemplu de la alte ţări şi mergeam în această direcţie. În acest proces noi vedeam un mare avantaj în colaborarea cu comunitatea europeană, iar ei ne ajutau. Tot aşa ne puneau anumite scopuri şi anume ce domenii trebuie să le reformăm pentru ca să colaborăm şi mai mult, ce trebuie să facem pentru a primi finanţare şi granturi. Noi încă mai suntem o ţară ce se află mai jos de nivelul mediu de dezvoltare în Uniunea Europeană, iar din acest motiv primim finanţare ca să ajungem la nivelul mediu.
“Summitul Parteneriatului Estic de la Bruxelles va marca încă un pas în colaborarea Uniunii Europene cu partenerii estici, inclusiv şi Republica Moldova. Statul vostru este unul din cele trei care are un Acord de Asociere cu Uniunea Europeană, iar acest lucru este un pas foarte mare. Dacă unii oamenii întreabă ce urmează mai departe, atunci trebuie să deschidem acest document, acolo sunt scrise multe lucruri bune ce pot fi realizate şi în ce domenii se pot face colaborări. Poate unii au uitat, dar există şi acest regim fără vize care este valabil de ceva timp. Suntem foarte bucuroşi că Georgia şi Ucraina au aderat anul curent la acest regim, ele au şi Acorduri de Asociere cu Uniunea Europeană similare ca al Republicii Moldova, doar cu unele nuanţe diferite.”
− Au fost selectate domeniile prioritare ale dezvoltării?
− Da, acolo sunt multe domenii. Agricultura, drumurile, renovarea şcolilor şi multe altele domenii prin care se dezvoltă statul. Acest lucru ar fi fost foarte greu de realizat doar cu sursele ţării.
− Ce domenii au avut de câştigat odată cu integrarea în Uniunea Europeană?
− Businessul a avut foarte mult de câştigat. În plus, “s-au deschis” pereţii pentru circulaţia oamenilor şi a mărfurilor, avem o piaţă comună ce ne aduce posibilităţi foarte mari.
− Primiţi în continuare finanţare la fel de mare?
− Da, suntem finanţaţi, doar că eu nu sunt expert în domeniul economic ca să vă spun concret cât anume, dar este aproximativ de 26%.
− Veţi primi ajutorul în 3 tranşe, adică după prima, care a fost alocată, vor mai fi încă două şi atât?
− Depinde de mai mulţi factori. Lituania a fost împărţită administrativ în două părţi, Vilnius şi cealaltă parte a ţării. Şi dacă Vilnius atinge nivelul mediu, atunci cealaltă parte mai are până acolo, aşa că va mai fi posibilitate să primim finanţare pentru regiunile rămase.
− Cum credeţi, ce perspective are Republica Moldova pentru următorii zece-douăzeci de ani ca să se integreze în Uniunea Europeană? Sau vom rămâne doar în Parteneriatul Estic?
− Ştiţi, eu mereu răspund la acest tip de întrebări cu fraza ministrului meu, care a fost cândva Ministrul Apărării. Când se pornise procesul de aderare la NATO, lui i se spunea mereu: opriţi-vă, oricum nu veţi fi niciodată membri NATO. Alţii ne spuneau că trebuie mereu să fim gata şi dacă se va deschide vreo fereastră care nu va fi mult timp deschisă, voi veţi trebui să fiţi pregătiţi. Cei care ne spuneau că nu vom fi niciodată membrii NATO nu aveau dreptate. Această ferestruică s-a deschis şi am devenit membri NATO. La fel şi cu integrarea europeană. Noi nu am devenit membri aşa pur şi simplu, ne-au luat şi ne-au primit. A fost un proces foarte complicat de a ne apropia legislaţia şi standardele în foarte multe domenii. Uniunea Europeană în toate declaraţiile sale faţă de partenerii săi a spus că vede aspiraţia acestor ţări pentru apropierea de ea, iar asta înseamnă într-un final şi integrarea în UE. Nimeni nu vorbeşte despre aceasta azi şi acum, dar noi vedem ţările din Parteneriatul Estic în familia europeană.
− Nu este vorba doar de Republica Moldova?
– Şi de Republica Moldova, de Ucraina şi Georgia.
“S-au dus negocieri pentru textul final al declaraţiei care a fost convenit cu ţările Uniunii Europene şi apoi cu cei şase parteneri. Un lucru este clar, şi anume că Uniunea Europeană nu-şi schimbă viziunea faţă de acest parteneriat şi intenţia de a merge înainte şi a dezvolta această colaborare. Ba şi mai mult, acolo se vorbeşte despre unele instrumente pentru cei care vor să lucreze mai mult cu Uniunea Europeană pe principiul “more to more”, adică mai mult pentru mai mult. Deci, dacă vrei să mergi mai repede înainte şi spui că eşti dispus să faci mai multe, atunci şi Uniunea Europeană va face mai multe. Sunt ţări care nu sunt interesate pentru mai mult şi ne spun acest lucru: noi vom merge pe tempo-ul nostru, vom colabora în special într-un domeniu sau altul, fiindcă nu putem sau nu vrem să mergem mai repede alături de alte state. Din această cauză nu trebuie să sufere ţările care doresc să accelereze, de aceea a fost această iniţiativă.”
− Toate la pachet sau fiecare separat?
− Eu văd Republica Moldova. Văd şi Ucraina. Şi Georgia. Fiecare stat în parte, dar şi împreună. Dar uitaţi-vă ce procese se întâmplă în Uniunea Europeană. Sunt foarte grele — ieşirea Marii Britanii, problemele legate de migraţie şi procesele de ieşire începute în alte ţări ale UE, unde vin la putere tot mai mulţi eurosceptici. Astfel extinderea Uniunii Europene devine foarte complicată. Acum trebuie să vă concentraţi pe reforme, căci dacă nu vor fi realizate lucrurile despre care ne-am înţeles, la sigur nici un fel de Uniune Europeană nu veţi vedea. Sunt teme pe acasă. De exemplu, relaţia bilaterală dintre Lituania şi Republica Moldova este foarte bună, au fost realizate multe proiecte cu schimb de experienţă. Uniunea Europeană are unele priorităţi şi dă finanţare pentru dezvoltarea statului, iar reieşind din acestea aşteaptă şi un rezultat.
− Acum cinci ani Republica Moldova era povestea de succes a Parteneriatului Estic, acum a căzut din acest rating. Cum vedeţi dintr-o parte acţiunile Republicii Moldova şi nu criticăm noi prea mult autorităţile noastre?
− Criticarea puterii este necesară, aceasta este ca un motor care porneşte mişcarea şi cineva trebuie să o facă. Dar totul trebuie să fie balansat. Pe exemplul ţării noastre, cred, este foarte bine să găsim ceva pozitiv la noi, căci despre lucruri negative toţi pot vorbi mult despre cât este de rău în Lituania. Dar dacă ne uităm dintr-o parte, putem vedea dacă există progres şi în ce domenii anume. Eu cred că avem progres, doar că nu atât de rapid cum am vrea noi. Sunt probleme ce sunt necesare de a fi rezolvate şi răspunsuri ce trebuie găsite. Cred că în situaţia Republicii Moldova este la fel. Dar trebuie cumva de mers înainte cu reformele. Dacă nu veţi avea progres nici din partea Uniunii Europene nu va fi ce s-a convenit că va fi. Vrei bani, fă ceea ce am convenit, iar Uniunea Europeană este de acord să ajute ca să vă adaptaţi mai uşor la ce am convenit. În locul Republicii Moldova nimeni nu poate face aceşti paşi. Noi nu putem veni să spunem că tu trebuie să faci procedezi aşa. Putem doar ajuta, recomanda şi comunica. Republica Moldova a fost numărul 1, acum nu mai este numărul unu, dar nici nu sunt prea multe numere acolo care concurează.
− Ţara dumneavoastră ar susţine extinderea Uniunii Europene, inclusiv prin aderarea Republicii Moldova?
− Deocamdată acest lucru nu este pus pe agenda Uniunii Europene, dar Lituania susţine Republica Moldova şi celelalte ţări partenere pe calea europeană. La momentul dat pe altceva trebuie să ne concentrăm, şi anume pe realizarea lucrurilor despre care am convenit. Noi suntem cei mai mari entuziaşti în privinţa dezvoltării şi aspiraţiilor europene ale partenerilor noştri, dar pur şi simplu nu este încă cel mai bun timp pentru a discuta dacă va fi primită sau nu. Dar care reforme ar fi fost în prezent, toate sau jumătate?
− Întrebăm fiindcă unii politicieni de ai noştri declară adesea că doresc să depună cerere de aderare la Uniunea Europeană. Cum credeţi, are rost, se vede o oarecare mişcare a statului nostru?
− Nu cred că eu pot să estimez acest lucru. Dar noi avem un contract, ne-am înţeles că mergem treptat unul spre altul. Toate semnalele din partea Uniunii Europene arată că mişcarea s-a oprit. Din partea UE se spune că trebuie să rezolvaţi următoarele chestiuni şi stau pe loc, nu merg înapoi. Aşteaptă ce paşi va întreprinde partenerul. Fiecare reacţie are o reacţie de răspuns de la cealaltă parte. Este foarte simplu, iar nunta azi nu va fi. Dar Uniunea Europeană nu a spus că renunţă la declaraţiile sale anterioare că paşii finali vor fi integrarea europeană. Dar pentru aceasta mai sunt foarte mulţi paşi de făcut.
