Constantin Petrovici este șeful Secției marketing și vânzări a fabricii de conserve Alfa-Nistru din raionul Soroca. Antrenat activ în afacerea de familie, tânărul de 25 de ani este interesat să cunoască tot mai multe informații și experiențe în domeniul în care activează. Astfel, la propunerea filialei Soroca a Camerei de Comerț și Industrie, a aplicat la Programul Moldova-Germania DESCHIS. Programul destinat managerilor de top și nivel mediu de la companiile moldovenești din orice domeniu al economiei naționale are scopul de a cunoaşte piaţa germană, a stabili legături de afaceri cu firme germane şi a edifica parteneriate pe termen lung, fiind un instrument de promovare în domeniul comerţului extern. Impresiile împărtășite de doi prieteni de-ai săi, participanți în alte ediții ale programului, doar i-au sporit dorința de a cunoaște experiențe germane. La întoarcere, tânărul ne-a povestit cum a decurs stagiul de o lună în Germania și prin ce l-a impresionat modul de a face business al nemților.
— Ce așteptări aveai la plecare în Germania?
— Eram curios să aflu cum sunt organizate companiile acolo, cum se lucrează în interiorul companiei, structura, cum comunică între departamente și petrec time building-ul ș.a.
— Cum s-a desfășurat stagiul, te-ai întors pe băncile universității sau germanii au reușit să fie originali la capitolul predare?
— Stagiul a fost organizat destul de interesant. Aveam lecții combinate cu vizite în grup la întreprinderi, dar și vizite individuale pe interese, or din grupul nostru au făcut parte 11 moldoveni și șapte ucraineni, reprezentând domenii ca vinificație, energetic, textile etc.
Primul lucru care ne-au învățat, foarte important, e cum să te prezinți într-un timp restrâns. Spre exemplu, într-un minut, în lift, să te prezinți astfel încât persoana care te ascultă, potențial partener de afaceri, să fie interesată de tine. Un exercițiu foarte util. M-au impresionat instituțiile vizitate, inclusiv cea mai mare Universitate de inginerie RWTH AACHEN din orașul Aachen, unde se fac și studii în medicină și are și propria clinică. Bugetul universității este de aproape un miliard de euro pe an.
— Ce te-a surprins cel mai mult în această vizită și ce am putea prelua de la germani?
— Multe lucruri m-au surprins. Spre exemplu, la noi majoritatea oamenilor tind să plece cu traiul sau afacerea la Chișinău. În Germania invers, toți tind să plece în orășelele de baștină. Spre exemplu, compania de producere a combinelor și utilajelor agricole CLAAS se află într-un orășel micuț. La fel și multe alte companii mari și vestite, cu cifră de afaceri de miliarde. Ei tind să dezvolte regiunile. Apropo, ghidul de la uzina CLAAS, fost manager în calitate, a spus un lucru uimitor. Întrebat cum este controlată calitatea, el a răspuns: “Noi nu controlăm calitatea, noi producem calitate!”.
Impresionant este și faptul că au sistem dual de învățământ, am văzut cum funcționează la fiecare companie vizitată. Elevii școlilor profesionale, colegiilor sau studenții unor universități au posibilitatea să învețe două zile în săptămână, iar alte trei zile să lucreze opt ore și să aplice în practică ceea ce studiază. Companiile sunt deschise pentru tinerii studioși, iar aceștia își construiesc o carieră în paralel cu studiile.
— Cum crezi, putem învăța și aplica totul la noi în țară?
— E posibil, dar… diferă un pic mentalitatea popoarelor noastre. Spre exemplu, m-a mirat mult că acolo nu se fură nimic. La o uzină de producere a echipamentului agricol pot intra persoane din alte departamente. Am întrebat, cum urmăresc să nu dispară nimic, la care mi-au zis: “cum să dispară?”.
— Acest program ți-a adeverit așteptările?
— Da. Am avut 28 de zile de lecții, vizite în grup și individuale. Am descoperit companii și oameni deosebiți. Spre exemplu, o companie de producere a cartonului și ambalajului aparține unei familii în a opta generație. Germanii țin la tradițiile și businessul de familie, care prezintă 80% din afacerile din țară. Cum s-a exprimat reprezentantul firmei referitor la calcularea profitului: “Noi nu ne gândim în ani, ci în generații”. Asemenea companii se bucură de încredere în domeniul afacerilor, deoarece odată ce începi să lucrezi cu așa o companie, ești sigur în viitor, că nu se va închide mâine, pentru că ei se gândesc la copiii și nepoții lor și vei avea un partener stabil și de încredere.
— În opinia ta, ce le dă nemților această încredere în viitorul afacerii lor, care, cum arată practica, vine de la generațiile anterioare sau rămâne pentru câteva generații?
— Această întrebare a fost pusă și la finalul cursului nostru, la examen. Ideea e că foarte puține companii sunt controlate de stat, adică ele pot schimba domeniile, sunt flexibile. Dacă ești o companie privată, e mult mai ușor să o faci, mai puțină birocrație. Gazdele noastre spun că se mândresc că statul nu se implică în companii. Alt factor este disciplina nemților, lucru cunoscut.
— Ar avea și nemții de învățat de la noi?
— Cred că da. Ei sunt foarte închiși și nu atât de prietenoși ca noi. A fost o situație cu transportul, ne era greu, deoarece toată informația era scrisă în germană, iar când le-am comunicat s-au mirat că nu ne descurcăm. În schimb, în privința soluționării problemelor apărute sunt geniali. Dacă la noi totul se reduce la expresia “lasă că o să hotărâm” și la dat din mână…, apoi la ei vine soluția concretă. Peste două ore erau deja câțiva oameni responsabili de problemă, cu care am discutat și am găsit soluția optimă. Totodată, ne-au făcut o prezentare în care ne-au informat cum să ne deplasăm și cum să utilizăm o aplicație mobilă despre transport.
— În țara noastră se vorbește mult despre susținerea tinerilor în domeniul afacerilor. Vreau să te rog însă să povestești despre vârstnicii pe care i-ai întâlnit în cadrul stagiului din Germania.
— M-a uimit plăcut așa serviciu ca “Senior Experts Service”, văzut acolo. Este vorba de pensionarii care nu mai sunt încadrați în câmpul muncii, ei însă au studii și experiență bogată, pe care o pot împărtăși altora. Acolo sunt foști primari, profesori în marketing, specialiști în diferite domenii. Unii dintre ghizii noștri la companii erau astfel de seniori. Sunt oameni care vor să fie activi în continuare, dar și să călătorească. Putem apela și noi la ei, în baza unui contract. Știu că deja au fost pe la noi și ne-au încurajat să apelăm.
— Ce concluzie ai la finalul aceastei discuții?
— A fost una dintre cele mai uimitoare experiențe din viața mea. Eram sceptic la început, dar în realitate a fost foarte util stagiul. Ne-au ținut lecții oameni foarte experimentați și cunoscuți în domeniile lor de activitate, iar companiile vizitate sunt exemple bune de activitate de succes.
