Cine este Constantin Codreanu?
Constantin Codreanu este un lider unionist din Republica Moldova, care luptă pentru reîntregirea României. În 2002, a ieșit pe baricade pentru limba română, istoria românilor și românism la protestele anti-comuniste, care au avut loc la Chișinău, numărându-se printre rezidenții unui orășel de corturi, numit Orășelul Libertății și instalat între Președinția și Parlamentul Republicii Moldova. Apoi a ajuns printre liderii Mișcării Unioniste de pe ambele maluri ale Prutului și a stat la baza mai multor acțiuni care au dus la creșterea procentului unioniștilor din Basarabia de la 2% la 35%. În prezent, deține funcțiile de Președinte executiv al Consiliului National al Reîntregirii (România), președinte al Blocului Unității Naționale și prim-vicepreședinte al Sfatului Țării 2 (Republica Moldova). Este absolvent al Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți.
A urmat un curs de master interdisciplinar în științe sociale (antropologie, istorie, științe politice și sociologie) oferit de Universitatea din București în colaborarea cu Agenția Universitară Francofonă. Profesional, a activat în calitate de traducător pentru organizații internaționale precum OSCE, Reprezentanța ONU în Republica Moldova, UN Women, UNDP, UNICEF, Fundația „Soros-Moldova”, CHF International, Delegația UE în Republica Moldova etc. A făcut pasul spre politică după ce a realizat că trebuie urmat scenariul german pentru realizarea ReUnirii: o declarație votată în Parlamentele de la Chișinău și de la București. A ales Partidul Mișcarea Populară pentru că e singura formațiune politică din România care are trecut în program obiectul reunificării. Își dorește să se implice și în politica moldovenească pentru a fi primul deputat ce deține această funcție concomitent în legislativele celor două state românești.
– Aveţi un nume de unionist – Codreanu, sunteţi cumva rudă cu moş Ion?
– Din fericire, avem mulți Codreni în Republica Moldova. Faptul că unul a fost cândva cunoscut ca om implicat în mecanismul ce a declanșat Unirea nu poate decât să mă motiveze să fac același lucru. Ion l-a chemat pe tatăl meu, Dumnezeu să îl odihnească și așa îl va chema unul dintre copiii mei care, îmi doresc, să nu mai fie nevoit să lupte pentru ReUnire, ci să trăiască deja într-o Românie reîntregită.
– În Republica Moldova sunt destule partide unioniste şi m-ar interesa de ce Constantin Codreanu nu face parte din unul din acestea dar, vorba lui Lenin, merge pe propria cale?
– O să îndrăznesc să nu fiu de acord cu Dvs. În Republica Moldova, vor fi destule partide unioniste doar atunci când toate partidele vor fi unioniste.
Să știți că acum doi ani, am fost surprins să constat că apar în listele unuia dintre partidele din Republica Moldova, deși, eu nu am pus cererea de aderare la partidul respectiv. Mare mi-a fost mirarea să constat că cererea a fost depusă în numele meu și s-a și semnat în numele meu. Practici neortodoxe pe care le condamn cu fermitate…După 11 decembrie, voi face pasul și spre politica din Republica Moldova. Nu renunț la acest gând și este o decizie pe care vreau să o transpun în realitate. Frontul ReUnirii trece atât pe al București, cât, mai ales, pe la Chișinău. Astfel, trebuie să începem de pe acum pregătirea pentru anul 2018, atunci când vom avea alegeri parlamentare și când unioniștii trebuie să intre în Parlament pentru a pregăti reunificarea.
– Până la urmă, care din partidele unioniste este mai aproape de idealurile Dvs?.
– Există unul singur, cel din care fac parte și cel din partea căruia cadidez – Partidul MIșcarea Populară.
– Dacă deveniți deputat în parlamentul de la București, ce proiecte vă propuneți să realizați?
– Cel mai important lucru pe care vreau să îl fac este să aduc pragmatismul pe care l-am indus Mișcării Unioniste și proiectelor realizate în sectorul civic. Programul meu politic, întitulat “ReUnirea – Proiect de Țară”, are câteva repere cruciale: crearea unui Minister al Reunificării cu un buget de 100 de milioane de euro care să pregătească reunificarea celor două state româneș Într-o Europă în care vămile au devenit, în mare parte, o tristă și nepopulară amintire, este greu de acceptat cozile interminabile care se formează între vămile de pe malurile Prutului. Este necesară urgentarea procesului de constituire a punctelor comune de trecere a frontierei și de simplificare a procedurii pe care trebuie să o urmeze agenții economici care exportă bunuri din România în R. Moldova și invers…Pe o piață controlată în proporție de peste 80% de mass media din Federația Rusă, este vitală crearea unui spațiu informațional comun România – R. Moldova. Informarea corectă a românilor din stânga Prutului va contribui iminent la creșterea numărului adepților reunificării. Statul român trebuie să aibă o politică proprie în acest sens, finanțând instituții de presă românești care să aibă acoperire în Republica Moldova. În acest sens, PMP va cere finanțare multianuală pentru televiziuni, posturi radio etc. românești la Chișinău…Cetățenia română este un subiect de interes major pentru românii din R. Moldova și din Diaspora. Trebuie să oprim umilirea basarabenilor care își redobândesc cetățenia română. Este inacceptabil ca jungla birocratică prin care sunt nevoiți să treacă cei care nu au renunțat niciodată la cetățenia statului român să fie dublată de costuri financiare exagerate pentru eliberarea actelor de identitate. Același lucru e valabil și pentru românii din Diaspora supuși unor taxe exagerate. Este necesară eliminarea intermediarilor care profită de pe urma acestei situații și identificarea modalităților de accelerarea a procesului de eliberare a actelor de identitate prin recurgerea la suportul electronic. De asemenea, trebuie soluționată de urgență neînțelegerea dintre Autoritatea Națională pentru Cetățenie și Direcția Generală de Pașapoarte, care a făcut ca mai multe persoane care și-au redobândit cetățenia în urma dosarelor depuse de părinți, să nu își mai poată prelungi actul românesc de identitate și să trebuiască să reia procesul de redobândire. Astfel, dacă minorul nu a fost inclus în certificatul de cetățenie al unuia dintre părinții care au primit cetățenia română, cererea de prelungire a valabilității pașaportului îi este respinsă. Deși legislația e de partea acestor persoane, DGP refuză să se conformeze și lasă fără cetățenie română un număr însemnat de basarabeni.
De altfel, Întreg programul poate fi consultat pe site-ul meu www.constantincodreanu.ro.
– În opinia Dvs., când visul unirii poate deveni realitate?
– Visul nostru, al românilor din toate timpurile și de pretutindeni, devine realitate în fiecare zi în care facem câte ceva pentru reunificare. Îmi doresc din suflet ca ReUnirea să devină realitate în 2018, atunci când se fac 100 de ani de la Marea Unire. Depinde doar de noi dacă vom reuși acest lucru.
Apropo, cum veţi folosi tribuna parlamentului din Ţară pentru a grăbi procesul? Nu de alta, dar multă lume (sper să nu fie şi cazul Dvs), după ce se vede cu sacii în căruţă, uită despre idealuri şi caută scuze…Tribuna Parlamentului de la București îmi va servi pentru a lansa mesaje la nivel național și internațional privind necesitatea anulării consecințelor Pactului criminal Ribbentrop-Molotov. Este nevoie de cât mai mulți reprezentanți ai statului român care să vorbească de la cât mai multe tribune ale forurilor naționale despre Mișcarea Unionistă… Voi cere viitorului Guvern al României să realizeze cât mai multe din cele pe care mi le-am propus în programul meu politic. Odată întreprinși pașii respectivi, vă asigur că vom face pași rapizi în direcția ReUnirii. Pentru a putea deveni o voce de care să țină cont viitorii membri ai Parlamentului, ai Guvernului, dar și președintele României, eu și colegii mei de la Partidul Mișcarea Populară avem nevoie de cât mai multe voturi pentru a putea invoca faptul că am susținerea cetățenilor români pentru a cere reunificarea. Tocmai de aceea am spus și o repet de fiecare dată: alegerile parlamentare din 11 decembrie sunt foarte puțin despre Constantin Codreanu și foarte mult despre ReUnire. Este important să votăm PMP, să votăm mărul, numărul 8 în buletinul de vot pentru a ne putea face auziți noi, unioniștii, și pentru a putea duce Unirea din stradă și de pe pereți în instituțiile statului român.
– Mulţumesc pentru interviu.
Consemnare Victor Cobăsneanu
