Comisia parlamentară pentru mediu, climă și tranziție verde organizează, pe 13 mai, audieri publice privind starea actuală și perspectivele de gestionare sustenabilă a bazinului fluviului Nistru. Discuțiile au loc într-un moment critic, marcat de scăderea debitului râului, degradarea accelerată a ecosistemului și efectele încă insuficient clarificate ale poluării din primăvara acestui an. În ajunul audierilor, expertul de mediu Ilia Trombițki a publicat o serie de constatări și întrebări care pun în discuție atât cauzele crizei, cât și capacitatea autorităților de a răspunde eficient.
Nistrul se află într-o stare de „stres hidrologic”, constată expertul Ilia Trombițki, doctor în științe biologice și director al Asociației Eco-TIRAS în postările sale pe Facebook. „Situația hidrologică este instabilă și supusă unei presiuni semnificative antropice și climatice. Râul se află într-un proces de transformare”, susține expertul. Potrivit lui, una dintre principalele cauze este intervenția umană asupra regimului natural al râului. Activitatea complexului hidroenergetic de pe Nistru modifică semnificativ regimul hidrologic și termic al sectorului inferior. Deversările de apă rece din lacul de acumulare întârzie încălzirea râului primăvara, afectând reproducerea peștilor, iar viiturile naturale sunt înlocuite de deversări controlate, dependente de decizii tehnice și acorduri între Republica Moldova și Ucraina.
Pe lângă intervențiile antropice, schimbările climatice accentuează dezechilibrul. În bazinul Nistrului se înregistrează tot mai frecvent perioade de ape mici, în timp ce precipitațiile devin neregulate și concentrate în episoade scurte și intense. Acest model reduce capacitatea râului de a-și menține un debit constant, afectând inclusiv alimentarea cu apă a localităților.
Printre problemele identificate de expert se numără: fragmentarea râului prin baraje, care blochează migrația peștilor; dispariția speciilor native și extinderea celor invazive; reducerea zonelor inundabile, esențiale pentru filtrarea naturală a apei; colmatarea și creșterea excesivă a vegetației acvatice.
Poluarea rămâne, de asemenea, o problemă majoră, alimentată de ape uzate insuficient tratate și de scurgeri din agricultură.
Audierile vor aborda și incidentul de poluare din primăvara anului 2026, ale cărui cauze nu sunt pe deplin clarificate nici la aproape două luni de la producere, constată Ilia Trombițki.
Potrivit datelor disponibile, în apă au fost identificate produse petroliere, inclusiv substanțe toxice precum benzenul, toluenul și xilenul. Poluarea a avut un caracter repetitiv, fiind alimentată de spălări succesive ale reziduurilor. În același timp, accesul limitat la informații din partea Ucrainei, justificat prin legea marțială, ridică probleme privind respectarea obligațiilor internaționale, menționează expertul. În opinia sa, „tăinuirea informațiilor este justificată doar parțial”, deoarece datele despre compoziția poluării sunt esențiale pentru protecția populației.
Ilia Trombițki propune și un set de măsuri urgente și strategice pentru salvarea râului. Pe termen scurt: eliminarea poluării recente; asigurarea deversărilor ecologice; restricții temporare asupra utilizării apelor subterane; monitorizare intensivă. Pe termen lung: modernizarea stațiilor de epurare; refacerea ecosistemelor și a zonelor inundabile; adaptarea agriculturii la schimbările climatice; consolidarea cooperării transfrontaliere.
De asemenea, un accent deosebit trebuie pus pe refacerea afluenților și a pădurilor din bazin, potrivit expertului. Râul Nistru este alimentat de sute de afluenți, mulți dintre ei degradați sau blocați de construcții ilegale. În paralel, reducerea suprafețelor forestiere limitează capacitatea solului de a reține și elibera treptat apa. „Pădurea acționează ca un rezervor natural”, explică Trombițki, subliniind că împădurirea — în special în zona Carpaților — este esențială pentru stabilizarea debitului.
Foto: Insule de sol apărute în albia râului Nistru, semn al scăderii accentuate a nivelului apei. Foto de Ilia Trombițki.
Expertul de mediu avertizează că, fără acțiuni coordonate și rapide, ecosistemul râului riscă să depășească un prag critic, dincolo de care degradarea devine ireversibilă. Iar în joc nu este doar starea râului, ci securitatea apei potabile pentru milioane de oameni. Potrivit estimărilor oficiale din anii trecuți, aproximativ 2 milioane de oameni din Republica Moldova și 6 milioane de oameni din Ucraina consumă apă potabilă din Nistru.
Anticoruptie.md a scris anterior că în 2026, pentru al treilea an consecutiv, Nistrul rămâne fără viitura ecologică de primăvară — procedeu prin care este imitată revărsarea naturală a râului în lunile aprilie-mai, pentru reproducerea peștilor și refacerea ecosistemului.
Viitura nu poate fi realizată din cauza deficitului acut de apă din lacul de acumulare Novodnestrovsk, dar și a nevoii Ucrainei de a păstra rezerve pentru producția de energie și pentru a asigura debitul minimal permis al apei în aval – 100 m3/c.
