Primăvara este anotimpul în care căpuşele ixodide îşi încep activitatea în natură, numărul acestora fiind în creștere în lunile aprilie-iulie. Din toate cele peste 900 specii de căpuşe, 10% au capacitatea de a transmite boli sau pot produce afecţiuni cauzate de modul de nutriţie.
Unde se întâlnesc căpușele
Căpușele ixodide se hrănesc cu sânge de mamifere, reptile și păsări de la care pot lua bacterii și virusuri. Sunt prezente atât în zonele rurale, cât și în cele urbane, preferă păduri umbroase și umede, poienițe cu multă iarbă, câmp deschis cu arbuști, parcuri, bazine acvatice cu o vegetație abundentă etc., se adăpostesc sub frunze, printre rădăcinile superficiale ale ierburilor.
Potrivit ANSP, Prin înțepătura unei căpușe infectate se transmit agenți cauzali ce pot provoca maladii grave precum encefalita de căpuşă, boala Lyme, febra hemoragică Crimeea Congo, febra Q, etc. În momentul muşcăturii, căpuşa secretă salivă ce conţine substanţe biologic active anestezice, deci muşcătura este indoloră şi rămâne neobservată. Mai expuși riscului de a fi mușcat de căpușă sunt persoanele care practică activități la aer liber, cum ar fi camping în natură, pescuit sau vânătoare.
Boala Lyme – cea mai frecventă
În prezent, pentru Republica Moldova, boala Lyme este considerată cea mai frecventă boală zoonotică cu transmitere vectorială, înregistrată în toate teritoriile administrative. În ultimul deceniu au fost raportate peste 1600 cazuri de îmbolnăvire (2018 — 197 cazuri, 2019 – 211). Cele mai multe cazuri de boală se raportează în mun. Chişinău, Orhei și Strășeni.
Semnul cel mai frecvent al bolii Lyme este «eritemul migrator», o leziune cutanată ce apare la 60-80% dintre pacienți. Aceasta se manifestă inițial ca o pată de culoare roșie care se extinde. Pe măsură ce crește, pata poate rămâne de culoare roșie sau mai palidă în centru, cu cercuri roșii concentrice alternând cu cercuri de piele sănătoasă. De asemenea, nu este obligatoriu ca acesta să apară în locul mușcăturii. Adesea, eritemul migrator este însoțit de alte manifestări acute ce apar la 3-32 de zile de la înțepătura căpușei: astenie, febră, cefalee, artralgii (dureri ale articulațiilor), mialgii (dureri musculare).
Cum ne apărăm de căpușe
- Folosiţi un produs repelent — indicat pentru îndepărtarea căpușelor.
- Acoperiţi-vă braţele şi picioarele, purtând îmbrăcăminte cu mânecă lungă, pantaloni lungi, ghete şi trageţi şosetele peste pantaloni.
- Folosiţi haine şi pături pentru picnic deschise la culoare, pentru a putea detecta uşor căpuşele.
- Mergeți pe mijlocul cărărilor și evitați să vă atingeți cu corpul pe plantele din jur.
- Fără strictă necesitate, evitați mediile în care căpușele viețuiesc.
- Inspectarea periodică a tegumentelor pentru a depista și îndepărta cât mai rapid căpușele.
- La întoarcere din natură obligatoriu vom efectua:
- Verificarea hainelor și lingeriei de corp la prezența căpușelor;
- Inspectarea minuțioasă a corpului în fața oglinzii, la copii – îndeosebi a regiunilor cu piele fină (sub braț, regiunea inghinală, genunchi, abdomen, gât şi cap);
- Pieptănarea minuțioasă a părului cu un pieptene des;
- Inspectarea animalelor de companie;
- Respectarea regulilor de igienă — primirea dușului, spălarea hainelor.
- Riscul de infectare este mai mic atunci când căpușa este detectată și îndepărtată imediat.
În cazul prezenței pe corp a căpușei se vor depune eforturi de înlăturare operativă și inofensivă. La efectuarea procedurilor de înlăturare a căpușei nu se recomandă răsucirea, smulgerea, strivirea acesteia, de asemenea, aplicarea uleiurilor, ojei etc. Aceste proceduri ar putea determina vărsarea conținutului stomacal al căpușei în rană și, implicit, transmiterea bacteriilor sau virusului.
Cum îndepărtăm căpușa
- Spălaţi-vă bine pe mâini cu apă şi săpun. Pregătiți o pensetă cu vârful ascuțit, tinctură de Iod 3-5% sau alcool etilic 70%.
- Cu pensetă se apucă căpușa cât mai aproape de capul acesteia. Printr-o mișcare delicată, dar fermă se extrage căpuşa din piele.
- Locul muşcăturii se spălă cu apă curată cu săpun şi se prelucrează cu tinctură de Iod 3-5% sau alcool etilic 70%.
Specialiștii ANSP menționează că nu orice mușcătură de căpușă se soldează cu apariția semnelor de boală. De aceea, persoana mușcată de căpușe va atrage atenția asupra stării de sănătate, iar la apariția semnelor de boală, posibil asociate cu mușcătura de căpușe, cum ar fi afecţiuni dermatologice cu apariţia eritemului migrator, febră moderată, cefalee, slăbiciuni, dureri în articulaţii şi muşchi, inflamaţia nodulilor limfatici regionali, este necesară adresarea precoce la medic.
Respectarea recomandărilor menționate vă va proteja de contractarea maladiilor transmise prin intermediul căpuşelor!
