Avocatul Poporului s-a autosesizat în urma unei investigații jurnalistice privind exploatarea prin muncă forțată, abuzul și tratamentul degradant aplicat unei femei cu dizabilități, beneficiară a unui Centru de Plasament Temporar pentru Persoane cu Dizabilități. Descoperirile investigației au scos la iveală multiple încălcări ale drepturilor omului, determinând autoritățile să ia măsuri. Cu toate că în informația Oficiului nu este menționat expres că se face referire la Bădiceni, aceasta a fost postată după publicarea investigației Ziarului de Gardă – „Beneficiarii” abuzului. Bătuți cu polonicul în cap, exploatați prin muncă până la deces și abuzați sexual în schimbul țigărilor.
Pentru a verifica situația, Oficiul Avocatului Poporului (OAP) a efectuat mai multe vizite inopinate de monitorizare. În urma interviurilor cu factorii de decizie ai centrului, beneficiari și victima, s-au confirmat suspiciuni rezonabile privind:
- Exploatarea prin muncă forțată a beneficiarei;
- Încălcarea dreptului la protecție împotriva violenței, abuzului verbal și intimidărilor;
- Expunerea la tratament degradant și încălcarea dreptului la integritate fizică și psihică.
În urma acestor constatări, Avocatul Poporului Ceslav Panico a demarat o serie de măsuri pentru a proteja victima și a aduce făptașii în fața justiției:
- Sesizarea Procuraturii Generale și a Procuraturii teritoriale, solicitând investigarea infracțiunilor conform articolelor 165, 166/1 și 168 din Codul Penal;
- Asigurarea protecției victimei împotriva eventualelor acțiuni de răzbunare sau intimidare;
- Oferirea asistenței juridice, prin intermediul Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), care va acoperi costurile apărării legale;
- Transferul victimei într-un alt serviciu de asistență socială, sub coordonarea Ministerului Muncii și Protecției Sociale.
Drept urmare, Procuratura a deschis un dosar penal pentru trafic de ființe umane în scop de exploatare prin muncă. Victima a fost recunoscută ca parte vătămată și a fost plasată într-un centru de protecție.
Avocatul Poporului atrage atenția că astfel de cazuri sunt rezultatul unui management defectuos al centrelor de plasament și al lipsei unor mecanisme eficiente de monitorizare. Instituțiile de protecție socială trebuie să implementeze măsuri urgente pentru prevenirea abuzurilor asupra persoanelor cu dizabilități.
Cazul subliniază multiple încălcări ale legislației naționale și internaționale, printre care:
- Art. 44 din Constituția Republicii Moldova – interzicerea muncii forțate;
- Art. 165, 166/1 și 168 din Codul Penal – trafic de ființe umane, tortură și muncă forțată;
- Legea nr. 241/2005 privind prevenirea și combaterea traficului de ființe umane;
- Art. 4 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului – interzicerea sclaviei și a muncii forțate;
- Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități – protecția împotriva exploatării și promovarea incluziunii sociale.
Un precedent important este decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (I.C. împotriva Republicii Moldova, 27 februarie 2025), care a constatat că statul nu a oferit protecție efectivă unei femei cu dizabilități, reținând că deficiențele legislative și inacțiunea autorităților au contribuit la încălcarea drepturilor acesteia. Avocatul Poporului va continua să monitorizeze acest caz și să urmărească desfășurarea investigațiilor, asigurând respectarea drepturilor victimei. Totodată, instituțiile responsabile trebuie să implementeze reforme concrete pentru a preveni astfel de abuzuri în viitor.
Totodată menționăm că la 27 februarie 2025 Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat o hotărâre de referință în cauza I.C. v. Republica Moldova (nr. 36436/22), condamnând statul moldovean într-un caz șocant de muncă forțată și abuz sexual asupra unei femei cu dizabilități intelectuale. Decizia pune în lumină deficiențele grave ale procesului de „dezinstituționalizare” și lipsa de protecție a persoanelor vulnerabile.
Reclamanta, suferă de o dizabilitate intelectuală și a fost lipsită de capacitate juridică încă din 2011. După ce a fost abandonată la naștere, a petrecut 24 de ani într-un centru psihoneurologic sub îngrijirea statului. În 2013, a fost scoasă din acest centru în cadrul unui proces de „dezinstituționalizare”, destinat teoretic reintegrării sociale a persoanelor cu dizabilități.
În loc de o viață mai bună, femeia a fost preluată de un cuplu, L.P. și I.P., care o adăpostea la o fermă sub pretextul că urma să devină „mireasă” pentru un angajat al acestora. În realitate, reclamanta a fost supusă la muncă forțată și a fost, potrivit acuzațiilor, violată și abuzată sexual de către I.P. Deși a încercat să fugă de mai multe ori, dormind inclusiv în trenuri abandonate, bărbatul a găsit-o de fiecare dată și a readus-o la fermă.
După cinci ani de suferință, femeia a reușit să părăsească ferma cu sprijinul unei organizații non-guvernamentale, care a ajutat-o să depună o plângere împotriva cuplului. Cu toate acestea, procedurile judiciare din Republica Moldova s-au încheiat cu achitarea persoanelor vizate, ceea ce a determinat reclamanta să se adreseze CEDO. Prin hotărârea sa din 27 februarie 2025, Curtea a constatat că autoritățile moldovene nu au luat măsuri eficiente pentru a proteja victima și pentru a asigura o anchetă corectă și imparțială. Instanța europeană a subliniat deficiențele sistemului național de protecție a persoanelor vulnerabile și a condamnat Republica Moldova pentru încălcarea drepturilor fundamentale ale reclamantei.
