Criza sanitară provocată de Covid-19 ar putea arunca în sărăcie extremă până la 100 de milioane de persoane, un număr mai mare decât se estima anterior, a avertizat preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, într-un interviu acordat AFP, citat de AGERPRES și MOLDPRES.
Anterior, instituţia financiară internaţională estima că 60 de milioane de persoane vor cădea în sărăcie extremă din cauza COVID-19, însă cele mai recente estimări vorbesc de un număr cuprins între 70 şi 100 milioane de persoane, “iar acest număr ar putea creşte dacă pandemia se agravează sau se prelungeşte”, susţine David Malpass. În aceste condiţii, este “imperativ” ca toţi creditorii să reducă datoria ţărilor sărace, spune David Malpass, care a mers mai departe decât apelurile vizând suspendarea plăţii datoriilor pentru cele mai sărace ţări. “Vulnerabilităţile legate de datorii sunt ridicate şi este imperativ pentru ţările îndatorate să vadă lumina de la capătul tunelului pentru ca noi investitori să poată veni în număr semnificativ”, a adăugat preşedintele Băncii Mondiale. În luna aprilie, ţările din G20 au decis să suspende, până la finele lui 2020, rambursarea datoriilor pentru cele mai sărace ţări. Mai multe ONG-uri dar şi Banca Mondială au cerut prelungirea, până în 2021, a acestui moratoriu care vizează 76 de ţări. Ţările din G20 se vor pronunţa până în luna octombrie, data la care va avea loc următoarea lor reuniune, asupra acestei propuneri.
Cu toate acestea, David Malpass a apreciat că prelungirea moratoriului nu va fi suficientă în contextul în care încetinirea economică va face ca aceste ţări, care au deja dificultăţi în a oferi o plasă de siguranţă socială pentru cetăţenii lor, vor avea dificultăţi în a-şi rambursa datoriile.
În 2015, anul din care datează cele mai recente date ale Băncii Mondiale, un număr de aproximativ 734 milioane de persoane din întreaga lume trăiau în sărăcie extremă, adică aproximativ 10% din populaţia mondială. Însă numărul celor care trăiesc în sărăcie extremă, adică cu mai puţin de 1,90 dolari pe zi, a continuat să crească de la debutul pandemiei. Această deteriorare se datorează unei combinaţii între locurile de muncă distruse de pandemie şi dificultăţilor de aprovizionare, care complică accesul la hrană.