Diabetul zaharat este o boală cu evoluţie cronică apărută prin alterarea secreţiei de insulină, care determină modificări majore în metabolismul glucozei în organism. Datele statistice demonstrează creşterea continuă atât a incidenţei, cât şi a morbidităţii diabetului, situația este considerată drept o „epidemie diabetică”. Factori care favorizează apariţia diabetului sunt ereditatea, obezitatea, stresul, stilul de viaţă, malnutriţia. Diabetul se caracterizează prin concentraţie anormal de ridicată de glucoză în sânge; prezenţa glucozei în urină; producerea excesivă de urină; sete imperioasă; foame exagerată; pierdere în greutate.
Regimul alimentar în diabet — în mod simplu alimentele pot fi împărţite în două categorii: cele care conţin carbohidraţi cu absorbţie rapidă. Acestea conţin zahăr rafinat. În această categorie se încadrează: gemul, ciocolata, bomboanele, sucurile de fructe. Ele produc creşteri mari ale glicemie, deoarece glucoza ajunge rapid în sânge, şi cele care conţin carbohidraţi cu absorbţie mai lentă (zaharuri “lente”), precum legumele (cartofii), orezul, cerealele.
Exerciţiul fizic creşte sensibilitatea corpului la insulină, ajută la scăderea glicemiei şi stimulează circulaţia sângelui. Efortul moderat practicat cu regularitate este preferabil unui efort mare, ocazional, care poate cauza scăderi severe ale glicemiei.
Regimul de viaţă: daţi multă atenţie igienei personale, în special păstraţi cu stricteţe curăţenia pielii şi a gurii. Spălaţi-vă pe dinţi după fiecare masă şi trataţi-vă eventualele focare dentare; îngrijiţi-vă picioarele, prin spălarea lor zilnică cu apă şi săpun, precum şi prin evitarea frigului şi a încălţămintei necorespunzătoare; evitaţi viaţa zbuciumată, cu încordare nervoasă permanentă care stânjeneşte echilibrarea diabetului; luaţi masa mereu la aceleaşi ore şi respectaţi orele de somn; evitaţi viaţa sedentară şi supraalimentaţia care predispun la obezitate. Obezitatea agravează diabetul şi înlesneşte apariţia complicaţiilor vasculare.
Un bun control al glicemiei va preveni sau va întârzia apariţia complicaţiilor tardive ale diabetului, numite astfel deoarece apar uneori după o evoluţie de ani a bolii.
Hipoglicemia poate duce la o stare de urgență majoră, reprezintă o scădere accentuată a nivelului glucozei în sânge. Cel mai frecvent apare înainte de masă sau după un efort fizic intens. Simptomele hipoglicemiei sunt: transpiraţii; tremurături; oboseală; senzaţie de frig (frisoane); iritabilitate; foame; dureri de cap (cefalee); tulburări de vedere. Deoarece hipoglicemia poate apărea oricând, pentru formele moderate este bine să aveţi în permanenţă la Dvs. zahăr, din care sa consumaţi 1-2 linguriţe imediat ce apar primele simptome. Dacă simptomele nu dispar după 10 minute, mai luaţi 1-2 linguriţe de zahăr şi dacă este posibil determinaţi-vă glicemia. În absenţa consumului de zahăr, hipoglicemia poate determina pierderea cunoştinţei.
Hiperglicemia poate fi determinată de următoarele cauze: un aport insuficient de insulină; excese alimentare; neglijarea activităţii fizice; boală suprapusă diabetului. În cazul unei hiperglicemii pot apărea următoarele simptome: accentuarea senzaţiei de sete; accentuarea senzaţiei de foame; eliminarea unor cantităţi crescute de urină; oboseala şi somnolenţa; tulburări de vedere. Determinaţi-vă imediat glicemia pentru a putea lua măsuri! Adresați-va la medic!
Diabetul zaharat nu beneficiază încă de ”cheia vindecării”. Din motiv că simptomele diabetului zaharat apar în timp şi pot trece ani până când boala e depistată, pentru persoanele după 40 ani și din grupul de risc pentru diabet zaharat este necesar screening-ul periodic pentru diabet zaharat. Cu cât diabetul este depistat mai din timp, cu atât tratamentul pentru prevenirea complicaţiilor este mai eficient. Pentru a efectua screening-ul este necesar să vă adresați la medicul de familie.
Svetlana Cealan,
medic de familie
