Bărbat sau femeie, cu studii gimnaziale sau secundare profesionale, trecut(ă) de prima tinerețe, dar încă departe de pensionare, cu experiență de muncă în agricultură sau industria prelucrătoare. Cam așa ar arată profilul generalizat al persoanelor aflate, oficial, în căutarea unui job.
În anul 2016, în raionul Soroca, 1849 de persoane căutau de lucru prin intermediul Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă, unde s-au înregistrat ca şomeri. 647 dintre ei au fost plasaţi în câmpul muncii. În primul trimestru al anului curent, 571 de şomeri s-au înregistrat la AOFM, iar la 146 le-a surâs norocul şi s-au angajat. Cifrele se schimbă de la o zi la alta, deoarece zilnic cineva îşi găseşte o slujbă, iar altcineva este radiat din lista şomerilor, din diverse motive: fie că a expirat termenul legal, fie că a atins vârsta de pensionare etc.
Marina Mînăscurtă, şef AOFM Soroca: „Aș împărți şomeri înregistraţi în prezent la AOFM Soroca în câteva categorii.
Prima categorie sunt persoanele care se adresează nu în căutarea unui loc de muncă, dar fiindcă asistentul social sau alţii din teritoriu îi îndeamnă să obţină statutul de şomer şi să beneficieze de ajutorul de șomaj. Aceasta este cea mai defavorizată categorie, din punctul lor de vedere, dar, de fapt, sunt persoane care nu caută un loc de muncă şi este greu de lucrat cu ei, deoarece când le propunem un loc vacant, nu-l acceptă din diverse motive şi, de obicei, lucrează neformal, fapt foarte greu de demonstrat…
A doua categorie sunt persoanele care se înregistrează la Agenţie deoarece doresc să obţină o poliţă medicală gratuită, acestea sunt inapte de muncă sau ascund că sunt apte de muncă, se eschivează şi, ca şi prima categorie, obţin statutul de şomer prin înşelăciune.
A treia categorie sunt persoanele care doresc să obțină certificate de la noi: fie că sunt în divorţ, fie că au nevoie de ele pentru a fi prezentate la diferite instituţii pentru a le facilita, spre exemplu, plata pentru grădiniţă, pentru şcoală etc.
A patra categorie sunt persoanele care într-adevăr caută un loc de muncă, oneşti, care ne anunţă că ei au găsit un loc de muncă sau doresc, deci intenţia lor este clară. Nu este greu de colaborat cu ei”.
Varianta audio a interviului cu Marina Mînăscurtă, şef AOFM Soroca:
Solicitanții de joburi sunt diferiți ca vârstă, gen, studii, experiență de muncă, la fel cum și posturile vacante sunt diverse. Am încercat să creăm un „portret al şomerilor” din raionul Soroca, în baza informațiilor statistice oferite de AOFM Soroca. Astfel, potrivit datelor pentru anul 2016, din cei 1849 de şomeri înregistrați, 884 erau femei (47,8%). Aproape 900 din numărul total au activat ca muncitori (dintre care 360 de femei), iar 280 — în calitate de funcţionari (inclusiv 166 de femei).
La capitolul „nivel de studii”, doar 108 şomeri înregistraţi în perioada de referinţă au o diplomă universitară (62 de bărbaţi şi 70 de femei), iar 190 sunt absolvenți de colegii (79 de bărbaţi şi 111 femei). Fiecare al patrulea șomer (mai exact, 448) are studii secundare profesionale, puțin peste o treime (687) au absolvit doar ciclul gimnazial, iar 166 de persoane în căutarea unui loc de muncă au frecventat numai școala primară. Din totalul celor 551 de șomeri înregistrați la AOFM Soroca în primul trimestru al acestui an, 228 au studii gimnaziale.
După vârstă, şomerii se împart în câteva categorii: 16-24 de ani; 25-29 de ani; 30-49 de ani şi 50-65 de ani. Prevalează numeric cei de 30-49 de ani — 429 în 2016 și 286 în primul trimestru din 2017.
Potrivit domeniului de activitate, în 2016 cei mai mulţi şomeri (15,52%) veneau din agricultură. Aproximativ 14% anterior au activat în industria prelucrătoare, 5,3% — în comerţ. Persoanele cu experiență de muncă în administraţia publică şi asistenţa socială constituiau 5.1%, iar cei din construcţii şi medicină — câte 3,8%. Doar 1,4% au lucrat până a ajunge șomeri în domeniul învăţământului.
În trimestrul I a anului curent, 10% dintre şomerii înregistraţi vin din agricultură, iar 15% — din industria prelucrătoare. Aproximativ 6% au practicat comerţul cu ridicata sau amănuntul, 3,85% au activat în învățământ, iar 0,5% — în domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale.
