O întâlnire plină de emoție și nostalgie a reunit câțiva absolvenți ai Școlii medii din satul Frumușica, promoția anului 1966. La șase decenii de la absolvire, doar cinci foști colegi au reușit să se revadă pentru a depăna amintiri despre copilărie, profesori și anii în care cartea era o adevărată comoară.
„Este o zi specială pentru noi. Câți am mai rămas, mai puțini, din păcate, am hotărât să trecem prin memoria noastră anii de școală”, povestesc absolvenții.
Pe atunci, Școala din Frumușica era una dintre puținele instituții medii din regiune, unde veneau să învețe copii din aproximativ zece sate. După cele opt clase obligatorii, elevii continuau studiile în clasa a IX-a, iar promoția din 1966 a fost ultima generație care a absolvit 11 clase.
Foștii elevi își amintesc cu recunoștință de profesorii care le-au format caracterele și le-au deschis drumul spre viitor. Mulți dintre aceștia aveau pregătire obținută în perioada interbelică, iar exigența și pasiunea lor pentru educație au rămas vii în memoria generațiilor de elevi.
„Învățam în câteva clădiri mici, asemănătoare cu școlile de pe vremea lui Ion Creangă. Aveam bănci din lemn care se deschideau, o tablă și profesorii. Atât era. Dar am iubit foarte mult cartea”, își amintesc absolvenții.
Copiii de atunci veneau la școală din satele din împrejurimi, uneori parcurgând zilnic kilometri întregi pe jos. În perioadele reci, unii elevi rămâneau la căminul școlii sau erau găzduiți de localnici pentru a putea continua studiile.
