Autor: Vadim CHEPTĂNARU, anticoruptie.md
Amenzile de aproape 300 mii lei pentru dezinformare aplicate Companiei Publice „Gagauziya Radio Televizionu” din Comrat (GRT) au fost achitate din BUGETUL PUBLIC. Portalul Anticoruptie.md a intrat în posesia unor documente de uz intern, din care reiese că, în 2025, Adunarea Populară a UTA Găgăuzia, condusă la acea vreme de apropiatul lui Ilan Șor, Dmitri Constantinov, a majorat bugetul GRT, pentru 2026, cu peste 400 mii lei. S-a întâmplat după ce conducerea instituției media s-a plâns că nu are resurse pentru a achita amenzile dispuse de Consiliul Audiovizualului (CA), în urma identificării content-ului de propagandă admis. Între timp, în ciuda unor sancțiuni în lanț, postul continuă, deși într-o manieră mai camuflată, să lustruiască imaginea unor politicieni cu viziuni pro-ruse și separatiste. Totodată, cel puțin un angajat al GRT este membru al partidului Moldova Mare, alții au făcut deschis donații pentru Partidul Șansă, ambele formațiuni fiind ghidate din umbră de oligrahul fugar, de la Moscova.
Buget suplimentar pentru… amenzi
La afârșitul anului trecut, adjunctul bașcanei Evghenia Guțul, Ilia Uzun, își pune semnătura pe un document prin care bugetul GRT a fost suplimentat considerabil. Astfel, pentru 2026, autoritățile din autonomie au majorat bugetul postului de la 10 milioane 500 mii lei la aproape 11 milioane de lei, cu 491 mii lei mai mult. Sursele portalului Anticoruptie.md din regiune au declarat că decizia a fost luată, după ce conducerea GRt s-a plâns că nu are resurse să achite amenzile aplicate de Consiliul Audiovizualulu, pentru abateri de la deontologia profesională, dezinformare și propagandă.
Imediat după decizie și virarea banilor în cont, GRT își achită cele șase amenzi, valoarea totală ale cărora se apropie de 300 mii lei. Informațiile au fost confirmate pentru Anticoruptie.md de Ministerul Finanțelor. Din document reiese că pentru anul în curs nu au fost deocamdată sintetizate informațiile privind acest capitol de cheltuieli. Cert este faptul că, deși majoritatea sancțiunilor aplicate au fost contestate în instanță, GRT a avut cheltuieli de 293 de mii de lei pentru că a admis încălcări ale Codului Audiovizualului.
Primul director al GRT, jurnalista Ecaterina Jekova, afirmă că găgăuzii simpli sunt cei care vor plăti abaterile admise.
“Nu știu cazuri când aceste amenzi au fost achitate de vinovați. Presupun că toate amenzile GRT de până acum au fost achitate întotdeauna din bugetul public. Membrii Consiliului de Supraveghere a GRT sunt obligați să verifice ca conducerea GRT să respecte
legea. Aceste amenzi nu aveau să fie dacă ambele structuri își făceau treaba. Respectiv, aceste amenzi trebuie să fie plătite de către cei care au admis neregulile. Dacă acum sunt cu 400 de mii de lei mai mult pentru bugetul companiei, poate că vor merge pentru achitarea amenzilor. Acum ar trebui să apară o autoritate pentru ca să-l oblige pe fostul fostul director Vasile Dermenji care a plecat din funcție benevol, fără anumite pretenții din partea Consiliului de Supraveghere a GRT, să achite aceste penalități, alături de membrii Consiliului.”
Contactat de Anticoruptie.md, directorul interimar al GRT, Iaroslav Bulgaru, a spus că nu știe din ce surse au fost plătite amenzile, dar sigur nu din bani publici. Ulterior, s-a răzgândit și a afirmat că sancțiunile au fost „stinse” din banii câștigați din publicitate.
„În acel moment nu eu am fost director, nu eu am plătit aceste amenzi. Trebuie de verificat la contabilitatea. Dar sunt sigur ca nu din buget. E din contul publicității, din banii câștigați. Nu va pot spune acum care a fost câștigul GRT in 2025.”
Între timp, GRT nu o duce deloc bine financiar,: dar este aproape complet dependentă de subvențiile de la bugetul central al Găgăuziei. Potrivit informațiilor obținute de Anticorupție.md, cea mai mare parte a bugetului companiei, adică peste 80-90% este direcționată către plata salariilor celor aproximativ 55 de angajați și către menținerea infrastructurii tehnice învechite.
Ruptura din interiorul GRT
Toate amenzile au fost acumulate pentru abateri ce au avut loc în perioada în care Vasile Dermenji, juristul lui Ilan Șor, a exercitat funcția de director al Companiei GRT, până în decembrie anul trecut.
După o perioadă de campanie agresivă pro-rusească, anti-UE, cu accente zilnice pe imaginea pozitivă a fugarului Ilan Șor, făcută de GRT în Găgăuzia, înaintea alegerilor parlamentare, în noiembrie 2025, conducerea companiei a decis să-și toarne cenușă pe cap.
Consiliul de Supraveghere a Companiei, surprinzător, a început să condamne politica editorială tendențioasă a radioului și televiziunii găgăuze, l-a demis pe directorul Dermenji și a început să șteargă de pe rețelele de socializare și site-uri știrile de propaganda, difuzate anterior. Mai mult, timp de câteva luni, jurnaliștii de acolo au încercat chiar să fie obiectivi. Doar că intenția n-a fost una de durată.
Liderii partidelor pro-rusești, invitați „de serviciu” la GRT
În primele luni ale anului în curs, în studioul GRT au fost invitați cu precădere reprezentanți ai partidelor de opoziție, în special ale celor care promovează apropierea de Federația Rusă și narativele anti-UE.
Victoria Furtună, președintele Partidului Moldova Mare, partid afiliat lui Ilan Șor și scos din cursa electorală, a participat de câteva ori la emisiunile GRT, fiind singura invitată.
În data de 4 martie, în cele 58 de minute de emisie directă ale emisiunii Dialog v Studii, Furtună și-a făcut publicitate electorală, a manipulat ideea separatismului din Găgăuzia, precizând că autonomia este „ultimul bastion al statalității Republicii Moldova”. Mai mult, Furtună a răspândit falsuri precum că SUA a condamnat, într-un raport, interferențele Uniunii Europene în alegerile prezidențiale din 2024, iar Maia Sandu a fost aleasă ilegal. Un alt narativ fals, dezvoltat de politician a fost că „România vrea să anexeze Republica Moldova”. În tot acest timp, moderatoarea GRT, Valentina Ciobanu, nu a oprit-o pe Victoria Furtună, nu a încercat să o combată sau să telefoneze, pentru reacții, persoanele vizate.
„Dacă cetățenii Republicii Moldova vor susține în continuare partidul Moldova Mare, eu promit oficial să nu-i dezamăgesc. Accentul se pune pe acei lideri care se luptă pentru suveranitatea, independența și neutralitatea țării. Găgăuzia a rămas ultimul bastion privind păstrarea statalității Republicii Moldova. Acum, ca niciodată, găgăuzia trebuie să lupte pentru autonomie. (…) Toată acestă cenzură, închiderea psoturilor TV, hărțuirea opoziției nu-i permit regiunii să-și aleagă bașcanul, Adunarea sa Populară. (…) Eu nu-l consider pe actualul președinte al țării funcțional. Este părerea mea și răspund pentru ea. Ea a fost aleasă prin falsificări, prin interferențele partenerilor străini. Nici cetățenii nu au votat pentru președinte. Probabil ați văzut raportul SUA unde este scris, negru pe alb, că UE s-a amestecat în alegerile prezidențiale din Republica Moldova, prin cenzură, prin acuzații, prin excluderea unor candidați. Când vine PAS și promite, după care nu face nimic, dar primește 124 mii euro de la stat, înțelegem că acest partid niciodată nu va face nimic pentru cetățeni. (…) Pot afirma deschis că nu va fi o unire cu România, ci o anexare a Republicii Moldova de România”, a spus Furtună
Câteva săptămâni mai târziu, aceeași tribună i se oferă lui Alexandr Stoianoglo, unul dintre liderii opoziției parlamentare. Politicianul îi explică moderatoarei, Ecaterina Mihailova, că Rusia, prin intermediul băncii Prom Sviazi Bank, de fapt, a vrut să ajute umanitar găgăuzii, prin virarea de bani în perioada electorală parlamentară și, din acest motiv, aici nu poate fi vorba de corupție electorală. Moderatoarea nu l-a întrerupt, nu a prezentat alte opinii, ci i-a susținut punctul de vedere prin unele comentarii.
„A fost o așa-numită corupție electorală. De ce? Pentru că oamenii învinuiți (n.r. din UTA Găgăuzia) nu au nicio legătură cu corupția electorală. Comitetul executiv și Adunarea Populară a Găgăuziei au încheiat o serie de acorduri cu Prom Sviazi Bank din Federația Rusă, care s-a angajat să ofere unor categorii de oameni din Găgăuzia ajutor umanitar. Aici, din punct de vedere juridic nu a fost nicio rea intenție. Oamenii au fost victimele promisiunilor unor politicieni iresponsabili”, a afirmat Stoianoglo.
Jurnaliști cu carnete de partid
Unii angajați ai companiei publice de radio/televiziune de la Comrat sunt membri de partid, care nu numai că promovează activitățile formațiunilor în regiune, dar și participă la alegeri, în calitate de candidați. În paralel, își desfășoară meseria de reporter, de multe ori în detrimentul deontologiei profesionale. Este și cazul Irinei Caraman , jurnalist GRT, care a figurat pe listele Partidului Moldova Mare a Victoriei Furtună, la scrutinul precedent. Ba chiar a fost în primii zece candidați de pe listă.
Activitatea politică a Irinei Caraman nu se încheie, însă, aici. În 2023, în campania electorală pentru alegerile locale, reporterul, cu un salariu lunar de 11 mii de lei la GRT, a donat deschis zece mii de lei pentru partidul Șansă, formațiune politică- clonă a fostului partid Șor.
Atunci, aceeași sumă, pentru același partid, a fost donată și de actualul director interimar al Gagauziya Radio Televizionu, Iaroslav Bulgaru.
Irina Caraman este reporterul care, anul trecut, s-a remarcat prin scandalul cu un polițist de patrulare, vădit deranjată că acesta nu vorbea cu ea în limba rusă. S-a întâmplat după ce oamenii legii au scos plăcuța de înmatriculare de pe autobzul postului TV, pentru încălcări în trafic.
„CARAMAN: Vorbim în limba rusă, care este cunoscută atât pentru dumneavoastră, cât și mie, că doar trăim în Republica Moldova.
„POLIȚIST: Pentru cei care nu cunosc limba română este interpret traducător. (…) La moment ne aflăm pe teritoriul Republica Moldova în care vorbim limba de stat. Eu v-am răspuns.”
A doua zi, Caraman a inflamat incidentul deja la televiziunea de stat a Rusiei, ORT. Într-un interviu prin telefon, angajata GRT le-a spus reporterilor că acest incident a fost, de fapt o tentativă de intimidare a jurnaliștilor găgăuzi, din partea poliției naționale.
„Este dreptul ei…”
Irina Caraman nu a răspuns la nenumăratele noastre apeluri pentru a comenta situația. În schimb, directorul interimar al GRT, unul dintre finanțatorii Partidului Șansă, ne-a spus la telefon că nu vede o problemă în faptul că un angajat al unei televiziuni publice este membru de partid, donator de resurse financiare către partidul lui Ilan Șor, condamnat în Republica Moldova. Mai mult, Iaroslav Bulgaru a susținut că este dreptul Irinei Caraman să decidă dacă este sau nu implicată politic. Singura condiție, potrivit lui, e ca aceasta să nu dăuneze activității de jurnalism.
„Este decizia fiecăruia să fie membru al unui partid. Nu este interzis. Dar la muncă ea trebuie să se conformeze legii dar este dreptul Irinei Caraman să decidă când și unde să fie. Eu nu pot să-I interzic. Vreți să spuneți că în alte instituții de presă nu sunt membri de partid?”, a spus Bulgaru.
După o perioadă în care Compania Publică GRT a urmat agenda lui Ilan Șor în UTA Găgăuzia, ani de zile, printr-o amplă și agresivă campanie de dezinformare și manipulare, pentru a influiența referendumul și alegerile prezidențiale și parlamentare, angajații GRT au fost premiați.
Diplomele le-au fost înmânate, la finele anului trecut, chiar de omul cheie al lui Șor, Ilia Uzun, interimarul Evgheniei Guțul, care a a zburat în Israel la o întrevedere cu Ilan Șor cu două luni înainte de prezentarea candidaților pentru Comitetului Executiv. El se regăsește în lista europeană de sancțiuni, pentru legăturile sale cu Ilan Șor.
Lupul, paznic la oi
Consiliul de Supraveghere al Gagauziya Radio Televizionu, autoritate ce conduce GRT, numește/demite directorul și esteresponsabilă de corectitudinea editorială a posturilor de radio și televiziune. Componența a fost schimbată în momentul în care Evghenia Guțul a devenit bașcan. Anticoruptie.md a identificat doi membri, dintre cei șase, din anturajului condamnatului penal Ilan Șor, care fac legea lor la GRT:
-Dmitri Kîssa, nepotul condamnatului Dmitrii Constantinov, fost președinte al Adunării Populare a Găgăuziei și un apropiat al fugarului Șor
-Mariana Dimova, soția lui Nicolai Ormanji, deputat in Adunarea Populară a Găgăuziei, actual președinte interimar al Adunării Populare asociat cu rețeaua politică și interesele lui Ilan Șor în Găgăuzia, participând activ la consolidarea influenței acestuia în regiune prin susținerea echipei bașcanei Evghenia Guțul, organizator al protestelor platite de Sor, votează constant și susține inițiativele venite din partea echipei executive controlate de factorul politic Șor.
Mai mult, până în decembrie, 2025, editor șef al postului TV GRT a fost Valentina Koroleak, mama lui Alexandru Suhodolski, un fruntaș al Partidului Renaștere, o „clonă” politică a fostului Partid Șor. Anume sub conducerea lui Koroleak, Televiziunea Publică din UTA Găgăuzia a funcționat sub cenzură. Conținutul și materialele pro-europene critice la adresa autorităților regionale loiale lui Ilan Șor au fost blocate.
Tik Tok: GRT, controlat de Rusia
Din octombrie, 2025, rețeaua de socializare Tik Tok, în urma mai multor sesizări și evaluări. a etichetat contul GRT cu inscripția MEDIA CONTROLATĂ DE STATUL RUS.
În explicația sa, Tik Tok scrie că „guvernarea (n.r. Federației Ruse) deține controlul total asupra conținutului editorial al paginii instituției media.”
Justin Erlich, unul dintre directorii globali ai Tik Tok, sublinia, în momentul lansării etichetei, în 2023, că în evaluarea independenței editoriale, se ia în considerare declarația de misiune a organizației, practicile și garanțiile editoriale, conducerea și guvernanța editorială, precum și deciziile sale editoriale efective.
„Se aplică un control suplimentar entităților care se pot baza în mare măsură pe finanțarea statului, fie direct, fie prin reclame, împrumuturi și subvenții. Printre întrebările pe care le punem la clasificare sunt daca independența editorială face parte din declarația de misiune a organizației, are organizația un set de linii directoare referitoare la standardele de conduită jurnalistică, există afilieri statale în cadrul pozițiilor de conducere sau editorial, dacă a dezvăluit organizația în mod transparent afilierile statale, dacă există dovezi că instituția media nu își respectă liniile directoare editorial, cum a gestionat entitatea problemele de interes public semnificativ legate de govern. Pe baza evaluării noastre, vom clasifica apoi o entitate și vom aplica o etichetă profilului contului și conținutului său.” SURSA: newsroom.tiktok.com
În urma unui control efectuat de Secretariatul Consiliului de Presă s-a constatat că furnizorul public regional Gagauziya Radio Televizionu (GRT) încalcă în mod constant prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova. În 15 octombrie 2025, Consiliul de Presă a decis excluderea instituției din Registrul semnatarilor Codului.
