Un raport parlamentar francez acuză Tiktok că „expune în cunoștință de cauză” copiii și adolescenții la conținut periculos și propune o serie de măsuri stricte pentru reglementarea rețelelor sociale.
O platformă care exploatează vulnerabilitățile tinerilor
Comisia parlamentară franceză privind efectele psihologice ale rețelelor sociale asupra minorilor a publicat joi, 11 septembrie, un raport adoptat în unanimitate. Concluziile sunt dure: Tiktok ar „exploata vulnerabilitățile psihologice ale minorilor”, amplificând probleme precum dependența, lipsa somnului și comparația socială.
Pe parcursul a șase luni, cei 30 de deputați au audiat aproape 180 de persoane în peste 90 de ore de ședințe. Constatările au fost mai grave decât se așteptau, subliniază Delaporte, care denunță mecanismele de viralizare ce favorizează ideologii contrare drepturilor omului.
Un algoritm pus la zid
Raportul, prezentat de raportorul Laure Miller (EPR), critică dur algoritmul de recomandare al Tiktok, considerat responsabil de expunerea masivă a minorilor la conținut dăunător. Deputații fac legătura directă între folosirea intensivă a rețelelor sociale și degradarea sănătății mintale a tinerilor, mai ales în rândul fetelor.
Cazurile nu sunt doar teoretice: 11 familii franceze au acționat deja Tiktok în instanță, acuzând platforma că a recomandat copiilor lor videoclipuri despre suicid, automutilare sau tulburări alimentare.
Audieri tensionate și „cinismul” influencerilor
Pe 12 iunie, responsabili ai Tiktok au fost audiați, însă, potrivit comisiei, au evitat să răspundă majorității întrebărilor. În iunie, mai mulți influenceri au fost și ei chemați la audieri. Printre ei, Alex Hitchens a părăsit sala vizibil iritat, iar raportorul Laure Miller a denunțat „cinismul și periculozitatea” unor astfel de figuri publice.
Propuneri pentru protejarea minorilor
Raportul nu recomandă interzicerea Tiktok-ului, considerată o măsură „ineficientă și fragilă” juridic, dar vine cu un set de propuneri:
-
Interzicerea accesului la rețele sociale pentru copiii sub 15 ani.
-
Introducerea unui „couvre-feu digital” între orele 22:00 și 08:00 pentru adolescenții între 15 și 18 ani.
-
Diversificarea conținutului recomandat și mai multe opțiuni pentru personalizarea algoritmului.
-
Generalizarea programului „telefonul pe pauză” în școli.
-
Posibila schimbare de statut juridic al platformelor, din simpli „găzduitori” în „editori”, ceea ce ar crește responsabilitatea legală.
Totuși, multe dintre măsuri depind de legislația europeană. Ursula von der Leyen a evocat chiar, în discursul său despre starea Uniunii din 10 septembrie, posibilitatea ca Europa să impună un prag de vârstă de 16 ani pentru accesul la rețele sociale.
Raportul cere „menținerea presiunii asupra Uniunii Europene” și finanțarea de studii suplimentare pentru a înțelege mai bine impactul rețelelor asupra sănătății mintale a tinerilor. Într-un context în care milioane de adolescenți folosesc zilnic Tiktok, întrebarea nu mai este dacă platformele vor fi reglementate, ci cât de repede și cât de ferm vor acționa autoritățile.
