ALEG INFORMAT. Sistemul electoral mixt și votul uninominal — opinii despre experiența scurtă a României

La 24 februarie 2019, cetățenii Republicii Moldova vor fi chemați la urnele de vot, pentru a alege din nou deputați în Parlament. De data aceasta însă, în baza sistemului de vot mixt, ceea ce presupune că jumătate dintre deputați vor fi aleși pe liste de partid, iar cealaltă jumătate pe circumscripții uninominale, înaintați de partide politice sau în calitate de candidați independenți.
Dacă cu partidele e clar: formațiunea politică întocmește lista candidaților după propriile reguli, apoi în cazul candidaților pe circumscripții uninominale, aceștia trebuie să adune semnături de la cetățenii cu drept de vot, domiciliați în circumscripția în care candidează. În cazul bărbaților care vor să candideze este necesar să adune între 500 și 1000 de semnături, în cazul femeilor care vor să devină deputate — jumătate, adică 250 — 500 de semnături. Următoarea etapă pe care trebuie să o treacă viitorii candidați este înregistrarea lor de către Comisia Electorală Centrală.

• Votul uninominal este un tip de scrutin menționat în legislația sistemelor electorale, practicat în SUA și Marea Britanie. Acest tip de scrutin reprezintă modul de alegere direct al unor candidați individuali. Votul uninominal este un sistem de vot majoritar, se bazează pe o procedură majoritară. Sistemul de vot uninominal nu garantează însă că votul popular este bine reprezentat în rezultat.
• Sistemele electorale cu reprezentare proporțională, aplicat până acum în Republica Moldova, sunt caracteristice Europei de Vest și Europei Centrale și de Est. Alegătorii votează una din listele propuse de partide, iar locurile se atribuie în funcție de procentele obținute.
• Sistemul electoral mixt este o combinație dintre aceste două forme de sistem electoral.

Sistemul de vot mixt într-o democrație șubredă

Sistemul electoral mixt este util și funcțional doar în democrațiile solide și de mari dimensiuni, susține Dan Alexe. În publicația sa pentru Europaliberă.org, autorul opinează: “…sistemul majoritar uninominal este cel în care cine câștiga cele mai multe voturi într-o circumscripție primește toate mandatele de acolo, chiar dacă nu reprezintă majoritatea absolută. Daca o formațiune primește, să spunem, 30%, procentul relativ cel mai ridicat, iar toate celelalte reunite 70%, atunci cea care a întrunit scorul cel mai mare, de 30%, va lua toate mandatele, chiar dacă o majoritate a alegătorilor din circumscripție nu se identifică cu programul ei.
Sistemul, este limpede, favorizează partidele mari, sau pe cele locale, în detrimentul partidelor mici și al candidaților independenți”. Totodată, Alexe menționează că „Un efect previzibil al sistemului mixt este că el duce aproape inevitabil la eliminarea partidelor mici și la restrângerea numărului formațiunilor care intră în parlament.
În cazul Moldovei, pe deasupra, chiar eliminând teama că sistemul mixt e costisitor și că favorizează partidele și politicienii cu bani, e limpede că în același timp sistemul riscă să penalizeze atât alegătorii, cât și candidații din stânga Nistrului, care nu au la dispoziție decât listele de partid și nu au posibilitatea de a vota pentru candidați uninominali”, opinează Dan Alexe.

Reforma electorală în România — două scrutinuri

Unii experți spun însă că noul sistem de vot adoptat în țara noastră permite aderarea la putere a oamenilor “întâmplători” pentru domeniul politic, așa cum susțin unii experți, că s-a întâmplat în România.
În 2007, anul în care România a aderat la Uniunea Europeană, peste Prut a fost implementată Reforma electorală. Reforma electorală nu a dat rezultatul scontat, așa încât „votul uninominal” a trebuit anulat după doar două cicluri electorale, România revenind la sistemul electoral pe liste de partid.
Analistul politic de la București Cristian Tudor Popescu susține că sistemul uninominal a adus în Parlamentul de peste Prut personaje dubioase, care vânau imunitatea pe care le-o garanta fotoliul de deputat. Într-u interviu pentru național.md, analistul politic menționează: “La un moment dat, votul uninominal în România a părut o soluție pentru reformarea clasei politice. Chiar o soluție miraculoasă. Dar nu s-a dovedit așa, pentru că niciun sistem de vot nu poate să înlocuiască, să îmbunătățească sistemul de valori dintr-o țară. Votul uninominal a adus în față, în Parlament personaje cât se poate de dubioase, care sunt rezultatul sistemului educațional și al celui de valori alterat din România.
Votul se dă după vârsta de 18 ani de către cetățean. Până la vârsta aceea, el se formează ca om de societate acasă, la școală și în cercurile pe care le frecventează. Sistemul de valori pe care îl capătă până la vârsta exercitării votului este cel care îi va determina opțiunea pe care o introduce în urnă.
Așa că niciun sistem de vor nu poate evita principiul din informatică, din tehnica de calcul: gunoi bagi, gunoi iese dintr-un calculator oricât de bun.
Același lucru s-a întâmplat și cu sistemul uninominal. Calitatea persoanelor care au candidat fiind la fel de joasă, practic sistemul nu a putut să se îmbunătățească, să opereze o selecție pozitivă în masa de candidați. De aceea s-a renunțat la acest sistem uninominal, care era uninominal mixt complicat și care ducea la aberații. Persoane aflate pe locul al treilea după numărul de voturi ajungeau să intre în Parlament, iar altele care câștigau într-un județ, având în vedere distribuția partidului pe țară, nu intrau.”
Cât privește efectul noului sistem de vot pentru țara noastră, Cristian Tudor Popescu a opinat: “Nu cred că sistemul uninominal este o soluție, dar nici sistemul pe liste nu va aduce vreo minune în situația R. Moldova. Acolo este nevoie, după părerea mea, de a interveni cu ajutorul justiției în societate pentru a mai asana, curăța cât de cât societatea moldovenească înainte de alegeri”.
La alegerile din 30 noiembrie 2008 s-a schimbat sistemul de vot. Astfel, sistemul electoral specific acestor alegeri, aplicat și scrutinului din 9 decembrie 2012, a fost considerat unul mixt, deoarece, deși sunt votate persoane, se păstrează proporționalitatea reprezentării partidelor în legislativ. Astfel, fiecare partid are în parlament un număr de reprezentanți corespunzător procentelor obținute la nivelul întregii țări, informează 1.agerpres.ro. România revine la sistemul electoral de tip scrutin de listă și reprezentare proporțională la alegerile din 11 decembrie 2016.

Deși, oficial, campania electorală pentru alegerile parlamentare în țara noastră nu a demarat, unele partide deja își prezintă public candidații pe circumscripții uninominale. Cel mai des aceștia sunt actuali funcționari sau oameni/femei de afaceri bine cunoscuți în zona corespunzătoare circumscripției uninominale.