Tot mai multe persoane ajung să mănânce nu pentru că le este cu adevărat foame, ci ca reacție la stresul zilnic. Acest tip de comportament, cunoscut drept „mâncat emoțional”, este mai frecvent decât pare și are explicații biologice clare.
Potrivit nutriționistului și instructorului de fitness certificat internațional, Iuliana Todirean, stresul determină organismul să producă un nivel crescut de cortizol — hormon care influențează direct apetitul. „Când suntem stresați, corpul cere energie rapidă și confort emoțional. De aceea apar poftele pentru dulciuri, alimente grase sau carbohidrați rapizi”, explică specialistul.
Un aspect esențial este diferența dintre foamea fizică și cea emoțională. Foamea reală apare treptat, poate fi satisfăcută cu diverse alimente și dispare după masă. În schimb, foamea emoțională apare brusc și este, de obicei, însoțită de o poftă intensă pentru un anumit aliment — cel mai frecvent dulce.
Pentru a reduce mâncatul compulsiv, structura meselor joacă un rol crucial. „Atunci când mesele includ proteine, fibre și grăsimi sănătoase, nivelul glicemiei devine mai stabil, iar poftele sunt mai ușor de controlat”, subliniază Iuliana Todirean.
Totuși, alimentația este doar o parte a soluției. Gestionarea stresului trebuie abordată și prin alte metode, precum mișcarea fizică, somnul de calitate, exercițiile de respirație sau activitățile relaxante.
Specialista atrage atenția că mâncarea nu ar trebui să devină singura formă de alinare emoțională. „Este important să învățăm să ne oferim confort și prin alte modalități, nu doar prin alimentație”.
