Direcția Generale de Evidență a Persoanelor din România explică circumstanțele în care cetățenilor din Republica Moldova, Ucraina, Federația Rusă și altor state din spațiul ex-sovietic, care dețin cetățenia română, pot rămîne fără cartea de identitate. Totodată, autoritatea amintește că „nu poate fi înscrisă în actul de identitate adresa de domiciliu dacă în Registrul Național de Evidența Persoanelor (R.N.E.P.) sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la adresa respectivă”, informează anticoruptie.md
„Verificările de legalitate privind emiterea cărților de identitate sunt efectuate în baza legislației naționale în vigoare și nu au legătură cu statul sau spațiul din care provine cetățeanul supus verificării, acestea privesc persoanele care (re) dobândesc cetățenia română. Acestea sunt motivate de obligația legală de certificare a corectitudinii transcrierii certificatelor de stare civilă în registrele naționale de stare civilă, pe de o parte, și, pe de altă parte, de verificare a corectitudinii înscrierii domiciliului. În context, reamintim că începând cu 31 martie 2025 funcționează la nivel național Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă – SIIEASC, platforma care permite verificarea acurateței informațiilor înregistrate începând cu 1 ianuarie 1921 în registrele naționale de stare civilă. Astfel, reamintim că numărul maxim de persoane ce pot avea domiciliul la aceeași adresă a fost reglementat prin Legea nr.162/2023 ce modifică și completează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului (O.U.G.) nr.97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Prin art. 28 alin. (4) din O.U.G. nr.97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se introduce prevederea prin care „Nu poate fi înscrisă în actul de identitate adresa de domiciliu dacă în Registrul Național de Evidența Persoanelor (R.N.E.P.) sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la adresa respectivă”. Așadar, în situația în care la o adresă sunt înregistrate mai mult de 10 persoane în afara membrilor familiei extinse, pentru a remedia situația, funcţionarii de evidenţă a persoanelor din cadrul serviciilor publice comunitare de evidența persoanelor (S.P.C.E.P.) dispun măsura încetării valabilității domiciliului, punând în aplicare dispozițiile art.62 din Normele Metodologice aprobate prin H.G. 295/2021, pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor OUG nr. 97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum şi pentru stabilirea formei şi conţinutului actelor de identitate, ale dovezii de reşedinţă şi ale cărţii de imobil”, se arată într-o notă a Direcției Generale de Evidență a Persoanelor din România.
Mai mulți moldoveni cu cetățenie românească au rămas fără cărți de identitate românești. Documentele au fost ridicate de Poliția Română de Frontieră, invocându-se faptul că posesorii actelor respective ar avea domicilii fictive în România.
