De la proclamarea independenței în 1991, Parlamentul Republicii Moldova a devenit instituția centrală a democrației țării, trecând prin reforme, crize politice și momente decisive care au marcat cursul statului.
Primele etape: de la Soviet Suprem la Parlamentul independent
În perioada sovietică, funcțiile legislativului erau exercitate de Sovietul Suprem al RSS Moldovenești. În 1990, în urma primelor alegeri pluraliste, a fost ales Sovietul Suprem de legislatura a XII-a, care ulterior s-a autoproclamat Parlament al Republicii Moldova.
Un moment istoric a fost 27 august 1991, când Parlamentul a votat Declarația de Independență a Republicii Moldova, rupând legăturile cu Uniunea Sovietică.
Constituția și consolidarea instituției
În 1994, Parlamentul a adoptat prima Constituție a Republicii Moldova, document fundamental care a stabilit sistemul politic, drepturile și libertățile cetățenești și mecanismul de funcționare a legislativului.
Parlamentul este unicameral și are 101 deputați, aleși prin vot universal, direct și secret, pentru un mandat de 4 ani.
Reforme și schimbări electorale
De-a lungul anilor, Republica Moldova a trecut prin mai multe sisteme electorale:
-
Vot proporțional pe liste de partid (1994–2014);
-
Sistem mixt (2017–2019), când jumătate dintre deputați erau aleși pe circumscripții uninominale, iar cealaltă jumătate pe liste de partid;
-
Din 2019, s-a revenit la sistemul proporțional.
Aceste schimbări au reflectat disputele politice dintre partide și încercările de a controla mai bine procesul electoral.
Crize politice și momente decisive
Parlamentul a fost adesea scena unor crize:
-
1999–2001 – tensiuni privind alegerea președintelui țării.
-
2009 – protestele de la Chișinău, cunoscute ca „Revoluția Twitter”, care au dus la schimbarea puterii.
-
2019 – blocaj instituțional, când Curtea Constituțională a dizolvat Parlamentul, dar decizia a fost anulată sub presiunea internațională.
Parlamentul a avut și un rol major în apropierea Moldovei de Uniunea Europeană, votând documente esențiale pentru parcursul european al țării.
Rolul actual al Parlamentului
Astăzi, Parlamentul Republicii Moldova este organul reprezentativ suprem al poporului și unica autoritate legislativă a statului. Printre principalele atribuții se numără:
-
adoptarea legilor;
-
aprobarea bugetului;
-
controlul asupra Guvernului;
-
ratificarea tratatelor internaționale.
Activitatea este organizată prin Biroul Permanent, fracțiuni parlamentare și comisii permanente, iar transparența ședințelor este asigurată prin transmisiuni live și publicarea documentelor oficiale.
Istoria Parlamentului Republicii Moldova este una a tranziției de la un organ sovietic formal la o instituție democratică cu rol central în viața politică a țării. Cu toate provocările și crizele traversate, Parlamentul rămâne spațiul unde se decid direcțiile majore de dezvoltare ale Republicii Moldova și unde se reflectă diversitatea politică a societății.
