Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă sesizarea unui avocat în privința unor norme legale care vizează stabilirea stării de ebrietate alcoolică. Curtea urma să decidă dacă starea de ebrietate alcoolică cu concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,3 mg/l este de grad minim sau avansat, transmite Știri.md cu referire la Bizlaw.md.
Apărătorul solicitase Curții să verifice constituționalitatea următoarelor norme: sintagmelor ”până la 0,3 mg/l” din art. 13412, alin. (2) din Codul Penal și ”de la 0,3 mg/l” din art. 13412, alin. (3) CP; sintagmelor ”până la 0,3 mg/l în aerul expirat” din pct. 4, lit. a) din Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei și ”depășire a concentrației de alcool de (…) 0,3 mg/l în aerul expirat” din pct. 4, lit. b) al aceluiași Regulament. Avocatul invocase că sintagmele sunt lipsite de claritate, accesibilitate și previzibilitate, nefiind clar dacă starea de ebrietate alcoolică cu concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,3 mg/l trebuie calificată drept stare de ebrietate cu grad minim sau avansat. Prin urmare, nu ar fi clar dacă persoanele aflate în această stare se pedepsesc contravențional sau penal.
Analizând admisibilitatea sesizării, Curtea a constatat dispozițiile legale criticate prevăd expres care sunt concentrațiile de alcool care determină starea de ebrietate în grad avansat și starea de ebrietate în grad minim și, de rând cu alte prevederi, anterior au constituit obiect al controlului de constituționalitate. Judecătorii Curții au mai subliniat că din interpretarea sistematică a normelor în discuție rezultă că gradul de ebrietate care angajează răspunderea contravențională este gradul minim al stării de ebrietate stabilit în Codul penal (i.e concentrația de alcool în aerul expirat de la 0,15 până la 0,3 mg/l). Curtea a reținut că instanța de contencios constituțional nu se pronunţă asupra aplicării in concreto a unor norme care stabilesc criterii sau delimitări în funcție de care fapta constatată este calificată drept contravenţie sau infracțiune. Este rolul instanțelor de judecată învestite cu soluţionarea cauzelor să interpreteze şi să aplice legile în cauzele deduse judecăţii.
De altfel, înţelegerea conţinutului normelor juridice criticate sunt operaţiuni specifice şi inerente înfăptuirii justiţiei, nu realizării controlului de constituţionalitate care vizează verificarea conformităţii legii cu Constituţia. Prin urmare, Curtea a constatat că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Decizia Curții este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării (10.02.20) și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
SURSA: bizlaw.md
